Jaful din sportul național: Cine oprește acest cancer al României?!
Guvernatorul Sportului Național, Eugen Rădulescu, a avut meritul de a descrie, în doar câteva cuvinte, cancerul care roade România din interior: extracția de rente din sectorul public. Domnul Rădulescu s-a referit, fără ocolișuri, la jaf, așa cum l-a numit el, dar a constatat cu amărăciune că acest jaf a rămas nepedepsit în cazul a 10.000 de procese.
Culture picks
Danemarca strânge șurubul: Măsuri dure împotriva trișatului cu AI în școli
PSD acuză USR și PNL: Fondurile europene, în pericol din cauza legii integrității
Europa League: KuPS - Universitatea Craiova, o confruntare cu surprize
Pensii suplimentare din Italia: Cine primește bani în plus în septembrie„Fapta a fost prescrisă, iar autorii s-au bucurat de ceea ce au jefuit.”
Domnul Rădulescu are toate motivele să fie îngrijorat. Jaful nepedepsit încurajează asaltul asupra resurselor publice, într-un moment în care România depune eforturi majore pentru a reduce deficitul. Am reușit, cu greu, să evităm retrogradarea de către agențiile internaționale de rating în categoria „junk”, adică nerecomandată pentru investiții. Frustrarea finanțatorilor este perfect de înțeles. Pe de o parte, guvernul strânge cureaua, închizând robinetele risipei banilor publici. Pe de altă parte, justiția lasă robinetele larg deschise, iar făptașii, liberi.
Cel mai bun exemplu este decizia șefei Curții de Apel București, Liana Arsene, de a schimba completul de judecată într-un proces în care primarul Sectorului 3, Robert Pureita, este judecat pentru despăgubiri de peste 100 de milioane de euro. G4 Media a dezvăluit cum dosarul se reia de la zero, după ce a zăcut în instanță timp de patru ani, și riscă să se închidă din cauza schimbării completului, cu efectul intervenției prescripției.
Decizia a fost criticată dur de unul dintre membrii reformiști ai CSM, procurorul Claudiu Sandu, care sugerează că hotărârea șefei Curții de Apel București ar putea intra sub incidența acuzației de favorizare a făptuitorului.
Justiția, complice la jaf?
O acuzație gravă, având în vedere atât mizele procesului – 100 de milioane de euro – cât și oroarea deciziei. Cu toate acestea, este doar ultima dintr-un lung șir de achitări, de tergiversări până la prescrierea faptelor și de favorizări deschise ale infractorilor care, în cele din urmă, au rămas cu milioane, zeci de milioane sau chiar sute de milioane de euro furați de la stat.
De altfel, justiția și-a luat partea leului din puterea politică, mărindu-și anual salariile, sporurile și creșterea creanțelor financiare.
Și magistrații au exersat cu succes extracția de rente din sectorul public de câțiva ani, și o fac cu legea în mână, depunând zeci de procese pe care tot ei le judecă.
Extracția de rente din sectorul public depășește însă sfera penală, descrisă atât de inspirat de domnul Rădulescu, sau domeniul justiției, deja specializată în extragerea banilor din bugetul de stat prin forța hotărârilor judecătorești. Dacă analizăm administrația publică, companiile de stat bogate din sectorul energetic și nu numai, vom găsi milioane de euro din bani publici.
Sistemul încurajează furtul, dar de ce rămâne nepedepsit?!
Șefi de instituții, membri în consilii de administrație, o armată de nepoți, amante și rude ale politicienilor care nu fac nimic pentru banii pe care îi primesc, dar încasează o rentă lunară de la stat.
PSD este campionul acestui sport, încă neînregistrat la Olimpiadă, dar rentieri se găsesc în toate partidele. Bunul trai pe spatele statului, sinecura de partid, „tunul legal” au devenit aspiraționale, deoarece sistemul încurajează acest sport național. Fenomenul a crescut odată cu complicitatea justiției, întrucât mecanismele de echilibru și control nu mai funcționează.
De ce să te mai ostenești în economia privată când poți extrage o rentă din sectorul public? Din păcate, a devenit un mod de viață.
Aici ne apropiem și de provocarea crizei politice din România. Guvernul Bolojan a căzut acum trei luni pentru că a pus în pericol distribuția netransparentă a rezervelor din sectorul public.
PSD atacă la baionetă, sprijinit și complice cu justiția din vremea Lianei Savonea, deciziile emise de Guvernul Bolojan nu neapărat din motive de legalitate, ci pentru a transmite mesajul important că distribuirea resurselor publice în România este decisă la partidul care a arătat întotdeauna că înțelege să împartă banii cu ai săi.
