Poate deveni premier Patriarhul Daniel?
În contextul actualei crize politice, apar propuneri neconvenționale, printre care și ideea de a institui în România un regim teocratic, condus de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Grupul parlamentar PACE, format din foști membri ai formațiunilor extremiste SOS și POT, care au părăsit aceste partide în septembrie anul trecut, a lansat o astfel de inițiativă.
Culture picks
Taylor Swift, cea mai tânără artistă inclusă în Hall of Fame-ul compozitorilor din Nashville
Tensiuni în PNL: Cine vrea să îl schimbe pe Ilie Bolojan
Marea Neagră, cea mai periculoasă zonă maritimă: 570 nave lovite și 40 marinari morți în 2026
Yamal, Mbappé și Olise: reacția la câștigarea Balonului de Aur de către Harry KaneAceștia susțin că numirea Patriarhului Daniel în funcția de premier ar fi soluția ideală pentru a asigura o majoritate stabilă în Parlament.
Conform liderilor grupului PACE, Patriarhul Daniel ar întruni voturile necesare din partea mai multor partide politice.
PSD ar vota pentru el datorită tradiționalei apropieri de Biserică, PNL nu ar îndrăzni să se opună unei astfel de decizii, suveraniștii sunt dedicați credinței și tradițiilor religioase, iar USR, în ciuda reticenței sale inițiale, a demonstrat respect și apreciere față de Biserică, după cum a arătat prezența liderilor săi la sfințirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului din 26 octombrie 2025.
Poate deveni Patriarhul Daniel premier!
Senatorul Clement Sava, viceliderul Grupului PACE, afirmă că Patriarhul Daniel este singurul candidat care ar putea obține o majoritate solidă în Parlament, datorită capacităților sale de administrator, dovedite prin finalizarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului. În opinia sa, această numire ar fi o soluție pragmatică pentru a depăși criza guvernamentală actuală. Astfel, grupul PACE consideră că o teocrație condusă de Patriarhul Daniel ar fi o soluție viabilă pentru România, în ciuda caracterului neconvențional al acestei propuneri.
Această propunere ridică însă numeroase semne de întrebare privind separarea puterilor în stat și rolul instituțiilor religioase în viața politică.
Criticii unei astfel de inițiative susțin că amestecul Bisericii în treburile statului ar putea submina principiile democratice și ar putea afecta negativ libertatea de conștiință a cetățenilor.
În plus, o astfel de decizie ar necesita modificări substanțiale ale legislației în vigoare, inclusiv a Constituției, ceea ce ar implica un proces lung și dificil, cu multiple implicații politice și sociale.
