Infrastructura digitală e pe muchie?
Impactul cibernetic asupra administrației publice românești este mai vast decât se crede, conform avertismentului emis de formațiunea USR.
Culture picks
Ianis Avramescu, tânărul atacant român care surprinde la Parma Primavera
Securitatea avea mii de angajați în 1988: cifrele dezvăluite pe județe
Mihai Dimian reacționează la rezultatele slabe ale elevilor români la PISA 2025
Spectacolul Ave Maria, cu Corul Madrigal și Marius Manole, revine la BucureștiAceastă concluzie gravă a fost desprinsă în urma unei ședințe de lucru care a durat aproape trei ore, organizată prin reuniunea Comisiilor de Tehnologie Informațională din ambele camere ale Parlamentului.
Inițiativa audierilor a fost susținută de parlamentarii USR Radu Mihaiu și Ciprian Rus, care au evidențiat faptul că, deși bugetele alocate mentenanței și securității digitale sunt considerabile, protecția efectivă a datelor și sistemelor instituționale rămâne insuficientă.
Contextul imediat al acestei dezbatere este dat de incidentul care a lovit ANCPI, instituție care a rămas blocată operațional timp de aproape o lună în urma unui atac cibernetetic sofisticat. Baza de date centrală a fost sustrasă de hackeri, aceștia punând-o ulterior la vânzare pe platforme online, ceea ce a intensificat presiunea asupra autorităților de a oferi explicații clare privind eșecurile de securitate.
Datele prezentate în timpul audierilor au relevat o imagine îngrijorătoare a infrastructurii digitale naționale. Există o listă extinsă de entități publice, inclusiv ministere și agenții specializate, care prezintă lacune majore în apărarea cibernetică. Centrul Național Cyberint a emis 223 de notificări specifice în cursul anului 2025, semnalând aceste deficiențe. Situația s-a agravat în 2026, când Directoratul Național de Securitate Cibernetică a trimis alerte către 2.400 de instituții de nivel național. Prin aceste comunicări, au fost identificate și raportate peste 40.000 de vulnerabilități distincte, indicând o problemă structurală, nu una izolată.
Radu Mihaiu, deputat USR și președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, a subliniat în declarațiile sale că discuțiile de la Comisiile IT au confirmat temerile privind numărul mare de instituții care se pot trezi oricând în aceeași poziție precum ANCPI. El a menționat că problema nu este doar tehnică, ci profund instituțională. Erorile de management și lipsa conștientizării reale a pericolului la nivelul conducerilor instituțiilor favorizează succesul atacurilor.
Multe componente ale sistemelor IT nu sunt acoperite de contractele de mentenanță curente sau se află într-o stare expirată, fiind astfel pline de gauri de securitate.
„Realitatea este că instituțiile din România nu sunt protejate, că avem zeci, poate chiar sute de instituții care se pot afla oricând în situația ANCPI”, a afirmat deputatul, insistând asupra caracterului sistemic al crizei.
Ciprian Rus, senator USR și președintele Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senatul României, a oferit o analiză critică a modului în care s-a gestionat incidentul ANCPI. Concluzia sa a fost că atacul nu a fost un accident inevitabil, ci un eșec anticipat. Instituția fusese avertizată repetat asupra existenței vulnerabilităților, iar soluțiile tehnice de remediere erau deja cunoscute. Totuși, măsurile necesare nu au fost implementate la timp.
Dacă migrarea sistemelor în cloud s-ar fi realizat în intervalul optim, blocajul de proporții mari nu ar fi avut loc. De asemenea, transferarea proceselor de plată pe platforma Ghișeul. ro ar fi eliminat riscul asociat menținerii sistemului ePay.
Peste 100 de instituții statice sunt vulnerabile la atacuri cibernetice!
Rus a criticat atitudinea de a lăsa totul la stadiul de „dacă”, sugerând că, după acest caz, întrebarea nu mai este dacă o altă instituție va fi paralizată, ci care va fi următoarea victimă.
Un alt aspect controversat, scos în lumină de USR, vizează declarațiile contradictorii ale Autorității pentru Digitalizarea României. Reprezentanții acestei instituții au susținut în martie 2026 că aplicația e-Terra a fost deja migrată în cloud-ul guvernamental, însă audierile au demonstrat că afirmația era falsă.
Mai mult, s-a dovedit că ANCPI a primit multiple notificări privind vulnerabilitățile sistemelor sale, inclusiv o avertizare importantă din partea Centrului Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații încă din anul 2021.
Deși aveau la dispoziție șase ani pentru a corecta problemele, Agenția nu a luat măsuri preventive adecvate, iar consecințele au apărut abia acum.
Reprezentanții USR au atras atenția și asupra timpului de reacție al instituției. Declarațiile oficialilor ANCPI au confirmat că atacul a fost depistat abia după aproximativ 86 de ore.
Acest termen este considerat inacceptabil, mai ales având în vedere că instituția derulează contracte de securitate cibernetică și mentenanță cu valoare de zeci de milioane de euro.
Discrepanța dintre investițiile financiare și capacitatea reală de detectare a amenințărilor ilustrează profunzimea problemei administrative.
În ceea ce privește perspectivele de recuperare a serviciilor, reprezentanții ANCPI au oferit un termen optimist pentru redeschiderea aplicației e-Terra către publicul larg.
Cel mai devreme scenariu avansat indică o finalizare a procesului până în săptămâna viitoare, sperând ca astfel să se revină la normalitatea operațională pierdută în urma incidentului.
