Dreapta a impus această nominalizare!
Analiza politologului Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai, dezvăluie un paradox în politica românească. Nominalizarea lui Siegfried Mureșan nu pare o mișcare matură, ci o manevră disperată de a construi o majoritate, cu șanse mici de reușită.
Culture picks
Amor fatal: cum s-a născut primul film românesc, acum 115 ani
Cristian Pîrvulescu: Blocarea guvernării și de ce PSD nu cedează
Grindeanu critică alegerea lui Mureșan ca premier: „Greu de înțeles
Guvernul a mutat 2 miliarde de lei din buget pentru sănătatePSD nu dă semne clare că ar sprijini această formulă, iar amenințarea cu alegerile anticipate își pierde din forță, tocmai pentru că președintele Nicușor Dan se află într-o poziție de vulnerabilitate.
Alegerea lui Mureșan a surprins. Piața politică se pregătise pentru un tehnocrat capabil să strângă consensuri transversale. Realitatea a fost alta. Este, până la urmă, un pas pe care l-a solicitat președintelui partea dreaptă a eşichierului politic.
Toată lumea care l-a făcut președinte pe Nicuşor Dan a mers către această direcție, a precizat Mișcoiu.
Mișcarea a fost impinsă de forțele care au contribuit la victoria actualului șef de stat.
Deși Mureșan are sprijinul a trei formațiuni, acest aliat este insuficient pentru o majoritate stabilă. Social-democrații nu par pregătiți să voteze un cabinet condus de Mureșan.
Viitorul premier va trebui să caute soluții alternative: fie convinge deputați PSD, fie se apropie de tabăra suveranist-naționalistă.
Este limpede, în urma acestor consultări, că alte partide şi, în special, Partidul Social Democrat nu ar merge în această direcție.
Asta ne duce cu gândul că domnul Mureșan va încerca să obțină voturi din partea unor partide care au venit pe culoarul suveranist-naționalist în Parlament sau să convingă PSD-ul, a afirmat expertul.
Strategia PSD rămâne punctul central de dispută. Social-democrații ar putea evalua susținerea guvernului, deși decizia implică un cost politic imediat. Afiind într-o perioadă de scădere a popularității, intrarea într-o opoziție constructivă ar putea fi o manevră inteligentă pentru a-și recupera terenul înainte de scrutinul din 2028.
PSD riscă suspendarea?
„Ar putea fi o soluție pentru un PSD aflat în cădere liberă să se poziționeze față de acest guvern și să accepte să-l investească, pentru că este nevoie de un guvern cu puteri depline”, a explicat Mișcoiu.
Abordarea necesită „o strategie de sacrificiu pe termen scurt”, care ar putea plasa PSD-ul într-o poziție avantajoasă la alegerile viitoare.
Pentru moment, voința social-democraților pare limitată, lăsând în suspans formarea unei majorități funcționale.
Alt aspect neobișnuit este modul în care președintele a comunicat nominalizarea. Este atipic ca Mureșan să fie anunțat fără să pară total pregătit.
„Dacă vii cu o propunere, ar trebui să știi că această propunere este deja acceptată în prealabil de candidatul la postul de premier”, a declarat politologul.
Este plauzibil ca Mureșan să fi cunoscut sprijinul PNL, USR și UDMR, dar să nu fi fost informat oficial despre desemnarea sa.
Gestul președintelui poate fi citit ca o tentativă de a transfera responsabilitatea politică către partidele care îl susțin pe Mureșan.
„Această nominalizare pare, fără șanse, ca o pisică moartă aruncată în curtea partidelor PNL, USR și UDMR: luați-vă și spălați-vă pe cap cu guvernarea, demonstrați că sunteți capabili sau incapabili să faceți un guvern”, a punctat Mișcoiu.
Privind la orizont, amenințarea cu alegerile anticipate pare a avea un impact redus. Nicușor Dan ar putea exploata un eventual eșec al guvernului pentru a intensifica presiunea asupra parlamentarilor. Respingerea propunerii ar deschide ușa unor noi tratative și, în anumite circumstanțe, ar putea duce la dizolvarea Camerei. „Cred că și președintele Nicuşor Dan crede că această nominalizare are șanse modice să ajungă victorioasă în fața Parlamentului”, a susținut expertul.
România nu se află încă la poarta alegerilor anticipate, ci într-o fază de intimidare. „Suntem aproape de amenințarea cu anticipatele, dar și aceasta este puțin credibilă, pentru că, desigur, președintele este la rândul său vulnerabil”, a explicat Mișcoiu.
Fragilitatea șefului statului este legată direct de riscul ca un Parlament dominat de forțele suveraniste să pornească procedura de suspendare din funcție.


