Nicușor Dan a abrogat examenul de admitere organizat de licee

Ce clarificări a oferit ministrul interimar Mihai Dimian privind originea

Într-o mișcare legislativă decisivă care schimbă modul în care elevii acced la învățământul secundar superior, președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 septembrie 2026, decretul de promulgare al unei legi care elimină posibilitatea ca liceele să organizeze probe de admitere proprii. Această decizie a fost comunicată oficial de Administrația Prezidențială, care a precizat că s-a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea articolului 101 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cunoscută sub denumirea PL-x 536/2026.

Prin această măsură, unitățile de învățământ nu mai au dreptul de a impune examene suplimentare, standardizând procesul de selecție în jurul rezultatelor Evaluării Naționale.

Contextul adoptării acestei legi este marcat de o intensă dezbatere publică privind echitatea în sistemul educațional. Organizarea unei admitere paralele, în afara evaluării naționale, a generat critici aspre din partea societății civile.

Reprezentanții organizației Salvați Copiii România au susținut ferm că existența unor probe specifice fiecărui liceu perpetuează inechitățile structurale din educație.

Astfel, sistemul ar fi favorizat accesul la locurile disponibile pentru cei capabili să investească în pregătire suplimentară, lăsând în urmă ceilalți candidați.

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a oferit clarificări importante privind originea acestei reguli, subliniind că organizarea unui concurs de admitere, limitat la maximum jumătate din numărul total de locuri disponibile, nu era o inovație recentă impusă de minister. Prevederea se regăsea deja în textul Legii învățământului preuniversitar, votată de parlamentarii în anul 2023. Dimian a criticat publicul parlamentar, solicitându-le deputaților și senatorilor să înceteze presiunea exercitată asupra Ministerului Educației și Cercetării pentru nerespectarea legislației existenteă.

În schimb, el a insistat ca legiferații să inițieze un proiect de lege propriu, prin care, după dezbateri ample, să decidă dacă aceste prevederi privind concursul de admitere trebuie menținute, amânate, revizuite sau eliminate complet.

Procesul legislativ care a dus la abrogarea examenului propriu a fost complex și a implicat mai multe etape. Inițial, în Parlament a fost depus un proiect de lege care propunea o prorogare cu doi ani a termenului limită pentru admiterea paralelă. Deputații au votat în data de 24 august acest proiect de prorogare, obținând 249 de voturi „pentru” și 31 de abțineri. Totuși, în cadrul aceleiași ședințe de plen, a fost adoptat și un amendament propus de formațiunea USR, care anula integral necesitatea organizării acestui examen suplimentar.

Procesul a continuat în Camera superioară a Parlamentului, unde Senatul a adoptat, în data de 8 septembrie, eliminarea definitivă a examenului de admitere la liceu, care fusese introdus suplimentar față de rezultatele Evaluării Naționale.

Votarea a fost strânsă, cu 104 voturi „pentru” și trei abțineri, confirmând intenția legislativă de a simplifica și uniformiza criteriile de acces la liceu.

Ce alte declarații politice relevante au marcat ziua de vineri, 25 septembrie?

Pe lângă aspectele legislative, ziua de vineri, 25 septembrie, a fost marcată și de alte declarații politice relevante.

Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a intervenit la emisiunea de la Europa FM, discutând despre întâlnirea avută cu președintele Nicușor Dan.

Mureșan a menționat că scopul vizitei sale la Palatul Cotroceni a fost prezentarea programului de guvernare, subliniind în același timp că nu cere niciodată ajutor altor oameni politici.

Într-un context opus, liderul PSD, Constantin Toma, a emis o opinie pesimistă privind șansele de învestire a noului guvern, afirmând că nominalizarea lui Mureșan pare făcută anume pentru a bloca procesul.

Toma a sugerat că, indiferent de voința partidelor, România se îndreaptă spre alegeri anticipate, descriu nominalizarea ca pe una strategică, menită să împiedice formarea unei majorități funcționale.

Aceste evenimente se înscriu într-un tablou mai larg al reformelor educaționale și politice din România. Eliminarea examenului propriu de la licee este privită ca un pas important către o mai mare transparență și egalitate de șanse pentru toți elevii, reducând dependența de resursele financiare ale familiilor pentru a accede la școlile dorite.

Deși unele voci au susținut necesitatea unei flexibilități în criteriile de selecție, argumentul principal al noii legi este că standardizarea prin Evaluarea Națională elimină barieră creată de probe locale, care puteau fi percepute ca discriminatorii.

Astfel, sistemul de admitere devine mai predictibil și mai corect, punând accent exclusiv pe performanța academică obținută în cadrul evaluării naționale, fără a mai adăuga variabile externe care favorizează anumite categorii sociale.

Această decizie vine în Prin eliminarea acestei posibilități, statul reafirmă angajamentul său de a oferi un sistem educațional mai echitabil, în care accesul la învățământul gimnazial și liceal este determinat de efortul și capacitatea intelectuală a elevului, nu de abilitatea părinților de a finanța pregătiri suplimentare.

Procesul legislativ, de la inițierea proiectului de prorogare până la adoptarea finală în Senat și promulgarea prezidențială, a demonstrat importanța dezbaterilor parlamentare în modelarea politicilor publice din domeniul educației.