Oierii în Piața Victoriei: criză reală, preluată de AUR

Ce se întâmple în spatele protestului?

De la criză la spectacol: cum oierii au fost umbriliți de AUR și georgiști

Protestul crescătorilor de ovine din inima Bucureștiului s-a transformat rapid într-un teatru politic. Revendicările concrete ale fermierilor au fost acoperite de prezența masivă a formațiunilor extremiste. La 15 septembrie 2026, jurnalistul Radu Caranfil a semnalat că inițiativa oierilor a fost preluată, în doar câteva ore, de grupările suveraniste, care caută mereu un pretext pentru a declanșa o revoltă.

Deși punctul de plecare era economic, finalul a fost marcat de confruntări violente și de o preluare evidentă a narativului de către AUR și susținătorii lui Călin Georgescu.

Cum a devenit organizarea improvizată și nelegală?

Crescătorii de ovine și caprine au venit în capitală cu o listă de 16 cereri precise, adresate Guvernului. Acestea vizau gestionarea deficitară a focarelor de pestă a micilor rumegătoare și a variolii ovine, dar și întârzierile în plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate. Cel mai grav aspect menționat de fermieri a fost prelungirea restricțiilor asupra exporturilor de animale vii, măsură valabilă până la finele anului curent. Pentru multe exploatații, accesul pe piețele externe este principala sursă de subzistență. Blocarea acestora, combinată cu seceta și scumpirea furajelor, a dus la o creștere alarmantă a costurilor de producție. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine a confirmat aceste dificultăți, avertizând că restricțiile comerciale au generat pierderi financiare considerabile.

În absența unor soluții clare, oierii au amenințat cu rămânerea în Piața Victoriei sau cu blocarea autostrăzilor și drumurilor naționale.

Inițiativa a fost lansată în spațiul digital de Ionică Sterp, cunoscut publicului sub numele de „Ionică Ciobanul”, care a chemat colegii să vină „cu oaia, cu tractorul, cu tot”. Totuși, manifestarea nu respecta procedura legală de declarare prealabilă conform Legii nr. 60/1991. Jandarmeria fusese avertizată încă de luni că protestul era neautorizat și a instalat filtre stricte pentru verificarea persoanelor și a bagajelor.

Deși organizatorii au propagat informația eronată despre o prezență de 200.000 de participanți, realitatea de pe teren a arătat că s-au adunat doar câteva mii de oameni.

Cum au preluat AUR și georgiștii controlul?

Un număr suficient, însă, pentru a transforma evenimentul într-o țintă atractivă pentru politicieni.

Formațiunea AUR, informată de săptămâni bune despre intenția fermierilor, a profitat de oportunitate pentru a-și deschide porțile spre mulțime.

Prezența susținătorilor lui Călin Georgescu a adus cu sine un set de sloganuri, portavoci și narațiunea familiară a „loviturii de stat”. George Simion a identificat rapid „provocatorii”, iar mesajul central al protestului s-a schimbat de la problemele pastorale la ideea că „Călin Georgescu este președinte”. Revendicările specifice ale oierilor au devenit greu de auzit în haosul creat.

Ce violențe au apărut și cum au reacționat autoritățile?

Demonstrația nu mai părea a fi despre pesta micilor rumegătoare, ci despre politică. Primele persoane extrase din mulțime nu au fost neapărat fermieri, ci membri ai altor grupări care au preluat inițiativa.

Atmosfera s-a tensat rapid, ducând la confruntări fizice.

Au fost raportate bătăi, aruncarea de obiecte și bâte, precum și utilizarea repetată a gazelor lacrimogene de către jandarmi. Traficul a fost blocat, iar cordoanele de ordine au fost forțate în mai multe locuri.

Sorin Grindeanu a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan, solicitându-i să „ieșe de după perdeale”, în timp ce președintele Nicușor Dan și ministrul Ilie Bolojan au emis apeluri la calm, cerând încetarea violențelor.

Cine a câștigat și cine a pierdut în revolta?

Bolojan a subliniat faptul că organizațiile reprezentative ale oierilor nu au participat direct la acest episod, sugerând o deturnare a protestului.

Analiza evenimentului relevă o dinamică clară: oierii au prezentat o criză economică autentică, dar AUR și tabăra georgistă au reușit să „mulgă” situația în favoarea lor politică. Negustorii de revoltă au profitat de confuzie pentru a-și consolida poziția, transformând o problemă sectorială într-un conflict național.

Până la urmă, prezența jandarmelor și evacuarea pieței au lăsat impresia că protestul a fost confiscat de cei care căutau mereu o nemulțumire populară pe care să o canalizeze în revolta lor politică.