Când au început controversele?
Deputata liberală Raluca Turcan a anunțat marți într-o declarație publică că formațiunile PNL și USR au trimis o sesizare la Curtea Constituțională. Obiectul contestărilor este modul în care a fost numită conducerea interimară a televiziunii publice.
Culture picks
Nicușor Dan: aderarea Moldovei și Ucrainei la UE, un pas spre securitate regională
Cristina Georgescu: „Am crezut că sunt hoți și m-am semnat cu cruce
Linia electrică România-Moldova va purta numele lui Donald Trump
UE impune 15 ani de probă și sancțiuni dure pentru noii membriReprezentanții celor două partide argumentează că procedura adoptată în Birourile permanente reunite a încălcat de două ori normele în vigoare: atât legislația specifică pentru companii publice de media, cât și interpretările anterioare ale instanței constitutionale.
Turcan a explicat la sediul legislativului că problema principală este nerespectarea condițiilor legale pentru numiri provizorii. Legea care reglementează instituțiile publice de radio și televisare stipulează clar: conducerea interimară poate fi desemnată prin Birourile permanente reunite doar în situații excepționale, adică atunci când plenurile celor două camere nu pot fi adunate din cauza lipsei quorumului legal.
În cazul de față, nu există nici o dovadă documentată că s-a făcut o încercare reală de a convoca plenurile reunite și că efortul a eșuat din cauza absenței parlamentarilor.
Mai mult, nu s-a demonstrat formal că quorumul nu a fost atins. În consecință, Birourile permanente reunite au preluat atribuții care, conform textelei, aparțin exclusiv plenurilor reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
Ce nu s-a demonstrat formal?
Analizând precedentul jurisprudențial, Turcan a subliniat că Curtea Constituțională a intervenit anterior în cazuri similare.
Instanța s-a pronunțat o dată printr-o hotărâre directă asupra unei decizii legislative și s-a autosesizat o dată într-un caz legat de numirea reprezentantului Guvernului în conducerea televiziunii publice.
Partidele solicitante cunosc exact cadrul procedural permis: Curtea poate examina hotărârile Parlamentului sau actele normative, dar nu și deciziile luate de Birourile permanente reunite, care nu se încadrează în această categorie.
Strategia utilizată de majoritatea parlamentară formată din PSD și AUR a fost considerată de PNL și USR un artificiu juridic. Au apelat la Birourile permanente reunite tocmai pentru a evita posibilitatea unei sesizări pe baza unor hotărâri oficiale ale Parlamentului, crezând că astfel vor scăpa de controlul constitutionalist.
Ce s-a întâmplat pe 8 septembrie?
Speranța PNL și USR este ca instanța să valideze cererea, confirmând că legea de funcționare a postului public de televiziune și radio a fost încălcată și că o majoritate parlamentară, indiferent de compoziție, nu poate înlocui un text de lege prin propriile decizii.
Controversele au început pe 8 septembrie, când Birourile permanente reunite ale Parlamentului au votat aprobarea noilor echipe de conducere interimare pentru instituțiile publice de audiovizual. Printre deciziile luate s-a numărat și înlocuirea Adriei Săftoiu, care conducuse TVR până atunci, cu Sorina Matei, o jurnalistă propusă de AUR. Propunerea venită din partea lui Simion Popescu a fost formulată în urma unei decizii anterioare ale Curții Constituționale, din aprilie, când s-a invalidat hotărârea inițială a Parlamentului privind numirea conducerii postului de televiziune.
Deși liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a recunoscut existența unei înțelegeri cu PSD pentru această mișcare politică, reprezentanții PNL și ai UDMR susțin că negocierea a avut loc în spatele ușilor închise.
Dezbaterile recente au inclus și critici interne privind starea televiziunii publice. Adriana Săftoiu, în comentariile sale recente, a spus că menținerea status quo-ului servește intereselor clasei politice, menționând existența unor familii în poziții de conducere, angajați care nu îndeplinesc obligațiile și contracte semnalate ca fiind prejudiciabile financiar.
Situația la TVR rămâne în centrul atenției legislative și constituționale, cu un nou capitol deschis prin sesizarea depusă de PNL și USR, care așteaptă un verdict care să clarifice competențele și limitele juridice ale numirilor interimare în media publică.
