Scăderea susținerii USR: de la 12,7% în aprilie la 9% în septembrie

SENS a atins masa critică pentru disconfort!

Situația politică din România a atins un punct critic, caracterizat printr-o instabilitate instituțională profundă.

Șeful statului a demarat deja a patra tentativă de numire a unui șef al executivului, ceea ce sugerează că drumul natural către o rezolvare curată a impasului trece prin organizarea unor scrutinuri anticipate.

Nu este nevoie de soluții complicate, ci de aplicarea consecventă a principiilor fundamentale ale legii fundamentale. În acest context tens, două formațiuni politice insistă asupra necesității unui vot anticipat, deși motivările lor diferă radical. AUR privește cu optimism datele din cercetările de opinie, recunoscând că se află într-o ascensiune și dorește să convertească rapid acest avaj în mandate parlamentare.

USR, dimpotrivă, adoptă o strategie defensivă: consideră că un scrutin organizat la o dată apropiată ar fi mai puțin dăunator decât unul amânat, permițând astfel evitarea unor pierderi majore.

Formațiunea liberală traversează o perioadă dificilă, demonstrată clar de evoluția cotei de popularitate înregistrate de institutul INSCOP. În luna aprilie, suportul acordat USR era de 12,7%, în timp ce în mai valorea a scăzut la 10%, ajungând în septembrie la nivelul de 9%.

În paralel cu aceste descendențe, noua formațiune SENS a reușit să creeze o prezență notabilă, obținând 4,1% din totalul celor care își exprimă o intenție de vot și 4,8% din categoria alegătorilor declarați ferm în privința participării la urne. Liderul SENS, Bolojan, a consolidat poziția sa ca figură centrală a dreptei reformiste, beneficiind atât de vizibilitatea generată de recentul conflict intern din USR legat de cazul Fritz, cât și de performanța modestă a miniștrilor liberali, care nu au reușit să confirme așteptările.

Analiza simultană a acestor indicatori relevă o vulnerabilitate structurală: USR este supus unei presiuni simultane din două direcții distincte, exact acelea din care și-a construit inițial baza electorală.

Pe flancul drept, Bolojan preia spațiul dedicat modernizării administrației, riguroasei gestionări financiare și competenței guvernamentale.

Pe flancul stâng urban, SENS ocupă nișa tematică pe care USR a neglijat-o din punct de vedere doctrinar, adică locuințele, chiriile, vulnerabilitatea economică a tinerilor, calitatea serviciilor publice și impactul social al conjuncturii economice. Astfel, USR se găsește încleștat între aceste două forțe, iar până la termenul limită din 2028, această presiune se poate intensifica semnificativ.

SENS are acum o masă critică suficientă pentru a genera disconfort pentru USR, dar rămâne încă sub pragul care i-ar permite o prezență periculoasă și stabilă în parlament. La nivelul de 4,8% dintre votanții siguri, distanța dintre intrarea în camera de deputați și rămânerea în afara acesteia este redusă la câteva zeci de mii de voturi.

Pentru liberali, acest interval temporal reprezintă ultima fereastră de manevră relativ favorabilă pentru a se confrunta cu SENS.

Un scrutin rapid ar surprinde formațiunea progresistă lipsită de infrastructura solidă, de lista de candidați și de rețeaua națională pe care ar fi putut-o consolida într-un orizont de doi ani.

În schimb, până în 2028, SENS ar dispune de timpul necesar pentru a transforma enclavele sale urbane într-o comunitate electorală coerentă și recunoscută, replicând exact parcursul parcurs de USR după anul 2016.

Factorul aglutinant este criza economică actuală, care nu promite o ameliorare imediată a situației.

Un exemplu elocvent vine!

USR a fost fondat într-o eră în care generația fondatoare se concentra asupra accesului la oportunități profesionale și de carieră. Generația urbană actuală se confruntă cu o provocare diferită: accesul la proprietate.

Profilul tipic al electoratului SENS este un tânăr de 27 de ani, rezident într-un oraș major precum Cluj-Napoca sau București, care alocă jumătate din veniturile sale pentru închirierea unei garsoniere și nu reușește să acumuleze suma necesară avansului pentru un credit ipotecar. Pentru acest profil, discursurile abstracte despre eficiența statului sunt irelevante; el caută soluții concrete la problemele de trai. Până nu demult, acest tip de alegător era fidel USR.

Cel de al doilea profil important este reprezentat de un profesionist de 40 de ani, cu un credit ipotecar pe termen lung de 30 de ani.

Acesta nu a devenit un adept al teoriei anticapitaliste, ci s-a transformat într-un debitor preocupat de fluctuațiile ratei dobânzilor, cursul valutar și nivelul impozitelor. Acesta nu migrează spre stânga, ci caută stabilitate, orientându-se foarte probabil spre Bolojan.

Prin urmare, criza locuirii fragmentează electoratul tradițional USR în două direcții opuse: chiriașii tineri se îndreaptă spre stânga, în timp ce debitorii cu credite pe termen lung se orientează spre dreapta.

Un exemplu elocvent vine din Spania, unde premierul socialist Pedro Sánchez a convocat alegeri anticipate pentru data de 29 noiembrie, punând în centrul campaniei tocmai problema locativă. Situația din acolo este extrem de gravă: costurile chiriei au dublat valoare în decursul a zece ani, iar media lunară de 1.176 de euro consumă aproape integral salariul unui tânăr.

Doar 14,5% dintre tinerii spanioli mai reușesc să se instaleze independent, pe cont propriu.

Procentul cetățenilor spanioli care identifică locuința ca fiind principalul problemă național a crescut spectaculos, în mai puțin de un an, de la 28% la aproape 50%.

Spania nu constituie o anomalie, ci ilustrează primul caz în care această tensiune a explodat politicos. Aceeași dinamică se observă în întreaga Europă, de la Lisabona până la Amsterdam și Berlin, iar România nu va face excepție de la această regulă.

SENS este, în prezent, singura formațiune care abordează cu seriozitate acest subiect, în timp ce USR l-a abandonat, migrând spre centrul-dreapta.

Pe flancul drept, USR nu mai deține monopolul asupra reformismului, deoarece Bolojan poate atrage votanții care apreciază o administrație aspră, reducerea risipei și disciplina financiară, fără a purta povara conflictelor interne și a schimbărilor de direcție care au marcat istoria USR.

Rezultatul este o capcană strategică: pe măsură ce USR se poziționează mai liber economic, intră în coliziune directă cu spațiul Bolojan; pe măsură ce încearcă să recupereze electoratul progresist, pășește pe terenul SENS. Liberalii justifică public apelul la urne prin existența blocajului instituțional, un argument perfect valid, dat fiind faptul că actuala legislativă nu produce o majoritate stabilă și revenirea la vot este o soluție democratică rațională.

Totuși, politica se analizează și prin prisma intereselor obiective. Interesul unui partid prins între doi competitori care au timp la dispoziție pentru a-și consolida poziția este de a nu le acorda acest timp excesiv. Comportamentul actual al USR se aseamănă cu cel al unui chiriaș bine informat, care evaluează cu atenție riscurile înainte de a semna un nou contract.