Degianski: Fermier, politician, antreprenor – Cine este omul din spatele
Miercuri, Parlamentul României a avut pe masă un vot crucial: Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026 – 2030. Un document menit să protejeze natura țării, dar care, încă de la lansarea în dezbatere publică, a stârnit un val de controverse.
Culture picks
Ghid montan acuzat de ucidere din culpă după accidentul din Bucegi
Val de caniculă extremă: Cod roșu și portocaliu, temperaturi de până la 41 de grade
Alina Gorghiu, uimită de votul USR pentru Legea ANI: „Căldură mare, consistență zero!
România, la un pas de record: Consum uriaș de energie, ignorând apelurile la economisirePe lângă vocile critice ale partidelor PSD și AUR, spațiul public a fost inundat de informații eronate. Iar în centrul acestui vârtej de neadevăruri se află Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, o figură cu influență și interese puternice în agricultură.
Alexander Degianski nu este doar șeful Clubului Fermierilor Români.
Degianski, fermierul-politician, ne dezinformează pe toți?!
El cumulează mai multe roluri: este consilier județean în Timiș, coleg de partid cu Sorin Grindeanu și un antreprenor activ în sectorul agricol.
Această combinație îi oferă o platformă extinsă și o influență considerabilă, pe care le folosește pentru a-și exprima opiniile, inclusiv pe cele legate de Strategia de Conservare a Biodiversității.
Cea mai răspândită declarație a lui Degianski, făcută publică pe 31 iulie, a sunat ca un avertisment dramatic: „Strategia națională pentru conservarea biodiversității, un document prin care România își ia angajamentul că 30% din suprafața arabilă va fi declarată zonă de protecție naturală, 10% va fi încadrată ca zonă de strictă protecție naturală, adică adio agricultură pe acea suprafață”. Aceste afirmații au fost preluate rapid de diverse publicații și site-uri agricole, amplificând îngrijorările în rândul fermierilor.
Ce spune, de fapt, Strategia?
O analiză atentă a textului Strategiei de Conservare a Biodiversității arată o discrepanță majoră între declarațiile lui Degianski și prevederile reale ale documentului.
Strategia stipulează că:
30% din teritoriul național (nu din suprafața arabilă) va fi inclus în arii protejate, față de aproximativ 25% în 2025. 10% din teritoriul național (nu din suprafața arabilă) va fi sub protecție strictă.
Dezinformarea: Cine profită de pe urma haosului creat de știrile false?!
Toate pădurile virgine și cvasivirgine validate vor fi incluse în zone de protecție strictă. Coridoarele ecologice prioritare vor fi desemnate prin acte normative.
Este esențial de înțeles că Strategia se referă la „teritoriul național”, o categorie mult mai vastă decât „suprafața arabilă”. În România, suprafața agricolă utilizată acoperă aproximativ 12,55 milioane de hectare, adică aproximativ 57% din suprafața totală a țării. De altfel, conform datelor OCDE, circa 13% din suprafața agricolă utilizată a României (adică 1,6-1,8 milioane de hectare) se află deja în situri Natura 2000.
Avertismentul lui Degianski, deși bazat pe o interpretare eronată a Strategiei, a avut un impact semnificativ. Prin preluarea sa de către reviste și site-uri agricole, a generat temeri nejustificate în rândul fermierilor. Astfel, a alimentat o percepție negativă asupra unui document menit să protejeze mediul înconjurător și, implicit, să asigure sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii. Rămâne de văzut dacă Alexander Degianski va oferi lămuriri suplimentare cu privire la sursa informațiilor pe care le-a vehiculat.
