Ziua decisivă pentru magistrați: Înalta Curte tranșează disputa miliardelor cu Guvernul

Verdictul va bloca bugetul statului?

Joi ar putea fi ziua în care se încheie una dintre cele mai tensionate dispute financiare din sistemul judiciar românesc. Secția pentru Dosare Civile și Comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează să dea un verdict în recursul privind restanțele salariale ale magistraților.

Culture picks

Nicușor Dan anunță numele noului premier după consultările de la CotroceniElev de 11 ani internat după bătaie cu coleg; poliția a deschis dosar penalPatriarhul Daniel a discutat cu trimișii lui Trump despre credința și tradițiile româneștiRomânia, prima țară din UE cu scăderea inflației în august

Miza este uriașă: aproximativ 5 miliarde de lei, o sumă care pune o presiune imensă pe bugetul de stat și care a transformat relația dintre instanțe și Executiv într-un veritabil „război” al competențelor.

Totul a pornit pe 5 mai, când Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite diferențele salariale rezultate din majorări aplicate retroactiv. Instanța a fost tranșantă: Executivul trebuie să găsească banii, chiar și prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere, calculate la salariul minim brut.

Conflictul devine constituțional!

În fața magistraților, Înalta Curte susține că neplata acestor sume încalcă dreptul de proprietate al judecătorilor și procurorilor, ale căror titluri executorii au rămas neonorate de peste un deceniu. Mai mult, instanța supremă invocă încălcarea separației puterilor în stat, reproșând Guvernului sfidarea hotărârilor definitive.

De cealaltă parte, Guvernul se apără invocând limitele competenței: Executivul susține că instanțele nu pot dicta alocări bugetare, rolul de a gestiona resursele publice aparținând exclusiv autorităților executive și legislative.

Tensiunile au atins punctul critic pe 2 iulie, când premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat Curtea Constituțională, reclamând un conflict juridic între puterile statului. Rădăcinile problemei datează din 2023, când Înalta Curte și Parchetul General au decis o majorare de 25% a salariilor, cu efect retroactiv din 2018. Deși Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru aceste plăți în bugetul pe 2026, Guvernul a preferat să redirecționeze fondurile către asistența socială, declanșând astfel actualul blocaj juridic.