Votul decisiv a fost 3-4!
Consiliul Superior al Magistraturii a luat vineri, 18 septembrie 2026, o decizie care a surprins mulți. Secția pentru procurori a refuzat să trimită dosarul procurorului general, Cristina Chiriac, către Inspecția Judiciară.
Culture picks
Mihai Gâdea atacă USR în direct la Antena 3, delegatul părăsește studioul
Ronny Labonne: Fundașul dreapta FCSB a revenit la antrenamente și dă speranțe echipei
Edi Iordănescu vizează Grecia, nu FCSB sau Kiev: detaliile negocierilor cu Iraklis
Dolce Far Festa aduce concerte și spectacole în Piața Italiană, sâmbătă și duminicăScopul era să se verifice dacă șefa parchetului a respectat independența corporației.
Dezbaterile au pornit în urma unei cereri de strămutare a unui proces de la instanța din Craiova, o mișcare care a atras critici aspre din partea colegilor.
Conform documentului oficial, instanța s-a sprijinit pe articolul 31, alineatul 1, din Legea 305/2022, susținând că nu era nevoie de verificări suplimentare. Votul a fost extrem de strâns: trei membri au vrut sesizarea, iar patru au respins-o. Rezultatul? Inițiativa a picat.
Cum a reacționat Claudiu Sandu?
Claudiu Sandu, procuror în aceeași secțiune, nu a tăcut.
A exprimat public nemulțumirea, arătând că procesul decizional a fost haotic, plin de incertitudini și schimbări de poziție. Sandu povestește că, la început, când secțiunea s-a autosesizat din oficiu, toți cei cinci membri aleși erau de acord cu trimiterea cazului la inspecție. Dar apoi, unii și-au revizuit punctul de vedere, considerând că verificarea nu se mai impune.
Un alt aspect care l-a deranjat pe Sandu: Cristina Chiriac a votat. Deși procedura o țintea direct pe ea, ea nu s-a abținut, contrar practicii obișnuite.
O regresie spre 1989?
Pe rețelele rețelele sociale, Sandu a detaliat de ce consideră acțiunile șefei parchetului ilegale. El susține că Chiriac a cerut mutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova fără o bază juridică clară. Problema fundamentală, spune el, este capacitatea procurorului general de a interveni în orice cauză, indiferent de stadiu, chiar dacă dosarul e deja la instanță. Nu există o lege care să permită șefului parchetului să ceară strămutarea unilateral.
Situația s-a complicat pentru că Chiriac a ignorat opinia procurorului de ședință, care credea că nu era nevoie de cerere de strămutare sau recuzare. Trecând peste coleg, ea a formulat totuși cererea. Sandu nu contestă soluția finală a ÎCCJ sau urgența acțiunii, ci modul în care s-a comportat procurorul general. Pentru el, s-a deschis „cutia Pandorei”, permițând intervenții arbitrare viitoare fără temei solid.
Impactul politic al deciziei a fost comparat de Sandu cu epoca comunistă.
El afirmă că sistemul s-a întors înainte de 1989, când procuratura era doar o anexă a partidului. Prin respingerea sesizării, CSM a validat această regresie și a lovit reputația profesiei. Precedentul creează un blocaj pentru viitoarele analize independente, voința politică luând locul mecanismelor de control interne.