Ce este mecanismul „oraș-burete”?
Mecanismul european nou creat pentru a reține apa de ploaie transformă spațiile urbane în rezervoare temporare, o soluție esențială pentru combaterea inundațiilor și gestionarea resurselor hidrice. În București, acest concept se materializează prin bazin subteran de 2.000 de metri cubi și prin prima grădină de ploaie din Parcul Tineretului.
Culture picks
Nicușor Dan, optimist privind scutul anti-drone în Marea Neagră!
Accident în Piața Operei: mașină răsturnată, pasager rănit
Mașină răsturnată în Piața Operei, accident grav sâmbătă dimineață
Oana Țoiu face gafă după atacurile din Marea Neagră: vorbește de 'condolențe' pentru răniți, nu morțiPiața Benthemplein din Rotterdam, de exemplu, pare un teren de sport pe zilele senine, dar în timpul ploilor intense cele trei bazine ale sale pot acumula până la 1,7 milioane de litri de apă, conform Euronews. În Malmö, între 1998 și 2002, cartierul Augustenborg a fost reconfigurat cu acoperișuri verzi, zone umede, iazuri de retenție și șase kilometri de canale, reducând semnificativ daunele în furtunile din 2007 și 2014.
La Copenhaga, piața Tåsinge Plads colectează apa de pe acoperișurile din jur și o direcționează în rezervoare subterane și „grădini de ploaie”.
Care sunt limitările soluției?
Arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu a elaborat conceptul în anii 2000. Ideea se bazează pe utilizarea iazurilor, zonelor umede și șanțurilor vegetaționate pentru a reține apa înainte să ajungă în rețeaua de canalizare. Apa acumulată poate fi folosită pentru irigarea parcurilor sau reîncărcarea pânzei freatice, iar vegetația răcește străzile în perioadele de caniculă.
În urma inundațiilor din 2012 în Beijing, China a introdus reglementări naționale și un program-pilot în 16 localități, cu scopul de a atinge 80% din zonele urbane conforme cu principiile „oraș-burete” până în 2030.
În centrele istorice, clădirile protejate, densitatea străzilor și conductele îngropate fac dificilă implementarea. Abbott, expert în hidraulică la Arup, sugerează intervenții punctuale: înlocuirea pavajului din curți, plantarea de arbori și amenajarea acoperișurilor verzi.
Cum se implementează în România?
Totuși, chiar și localitățile foarte verzi pot atinge saturarea solului în furtuni extreme, așa cum s-a văzut în inundațiile din jurul Valenciei în 2024. Prin urmare, rețelele de canalizare clasice, rezervoarele de capacitate mare și traseele de evacuare rămân necesare pentru gestionarea exceselor de apă.
După ploaia torențială din 30 iunie 2026, Primăria Capitalei a anunțat că toate proiectele publice viitoare vor integra elemente de tip „oraș-burete”. În Sectorul 3, a fost finalizat un bazin subteran cu o capacitate de 2.000 de metri cubi, iar alte două structuri se află în fază de construcție.
Ce înseamnă asta pentru viitor?
Apa stocată va fi destinată irigării parcurilor și a arborilor. În aprilie, în Parcul Tineretului a început amenajarea primei grădini de ploaie din București.
La Timișoara, operatorul de apă Aquatim a negociat cu administrația locală adoptarea acestui concept, pe fondul îngrijorărilor legate de scăderea nivelului pânzei freatice.
Aceste inițiative reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor hidrice urbane, transformând ploaia de la deșeu la resursă valoroasă și consolidând reziliența orașelor la schimbările climatice.