Cum susține Nicușor Dan sportul de performanță prin cluburi majore?
Președintele Nicușor Dan a exprimat punctul său de vedere privind evoluția sportului de performanță în România, subliniând contribuția esențială a unor cluburi majore precum Steaua și Dinamo, precum și a unor structuri locale, în menținerea activității de nivel înalt. A precizat că aceste instituții joacă un rol crucial în susținerea sportivilor de elite, mai ales în disciplinele unde finanțările private sunt insuficiente sau lipsă, exemplified by tenisul, unde sprijinul de la entitățile statului devine indispensabil pentru continuarea antrenamentelor și participarea la competiții internaționale.
Culture picks
Virgil Popescu: Rusia este cea mai mare amenințare pentru Europa
Nuno Campos: Dinamo vizează victoria, nu lupta pentru titlu, în duelul cu FCSB
Cristian Chivu scrie istorie la Inter: prima victorie din 118 de ani
Datoria externă a României atinge pragul de 235 de miliarde de euroA menționat în cadrul unei declarații date la Euronews luni că, deși există o tendință naturală de concentrare a resurselor în jurul unor cluburi de prestigiu, este esențial ca sportivii să beneficieze de condiții optimale, inclusiv acces la echipe multidisciplinare compuse din antrenori, psihologi, nutriționisti și specialiști în recuperare. A subliniat că David Popovici, campionul olimpic și mondial în notare, reprezintă un exemplu clar de sportiv care a reușit să devină un brand national și internațional, atragând atenția favorabilă spre România prin realizările sale.
A precisat că Popovici este angajat al Clubului Dinamo, o instituție publică, iar acest lucru este demonstrativ pentru modul în care statul poate contribui la performanță sportivă prin angajări directe și oferirea de salarii considereate.
A adăugat că, deși nu are informații detaliate despre structura exactă a echipei care lucrează cu Popovici, știe că aceasta include între cinci și șapte profesioniști, cu roluri variate, de la pregătirea fizică la managementul nutrițional și sprijinul psihologic. A calificat această situatie ca un pas în fața pentru sportul românesc, demonstrând că o instituție de stat poate avea succes în gestionarea carierei unui sportiv de top, oferind stabilitate și resurse necesare pentru a compete la cel mai înalt nivel.
A insistat pe faptul că, în contextul actual al economiei și societății românești, disciplinele precum notarea, gimnastica sau atletica nu ar putea supraviața fără un sprijin constant și structurat de la părțile publice, mai ales în fața costurilor ridicate asociate antrenamentului de performanță.
Totuși, președintele a refuzat să ofere opinii privind fotbalul, argumentând că acest sport funcționează într-un mediu distinct, dominat de investiții private, dreaptele de difuzare și pacte comerciale complexe, ceea ce îl face puțin potrivit pentru intervenții directe ale autorităților publice în același mod în care se acționează în alte discipline. A explicat că nu dorește să se pronunce pe terenul fotbalului deoarece există deja structuri bine consolidate și fluxuri financiare semnificative care nu necesită sau nu beneficiesc de aceeași tip de sprijin statal ca alte sporturi.
Nicușor Dan: Educația fizică este pilonul esențial al sportului național!
În schimb, a exprimat o preoccupare profundă privind neglijenta fața de sportul la nivel de copii și juniori, considerând că aceasta reprezintă o lacună critică în sistemul național de dezvoltare a sportivilor. A explicat că performanța de elite nu apare din nimic, ci este rezultatul unei baze largi și bine structurate la nivel de grassroots, unde copiii trebuie să fie încurajați să participe la activități fizice regulate, cu acces la alimentație adecvată, programe de dezvoltare musculară, monitoring psihologic și instrucție tehnică de calitate.
A criticat faptul că, în prezent, multe dintre aceste elemente lipsește sau sunt oferite în mod sporadicos, fără o strategie coerentă și finanțată pe termen lung.
A remarcat că, în opinia lui, cel mai important pilon al sportului național este educația fizică și sportul în școli. A declarat că acesta nu trebuie văzut doar ca o activitate recreativă, ci ca un instrument esențial de sănătate publică, integrare socială și descoperire a talentelor.
A menționat că, în cadrul proiectului de buget pentru anul 2026, a propus și a reușit să introducă o sumă de 100 de milioane de lei destinate exclusiv sportului școlar, cu scopul de a crea programe structurate în care un antrenor să lucreze cu grupuri de 10 la 15 copii afara orelor obișnuite de predare, utilizând infrastructura existentă – sali de sport sau terenuri nefolosite – pentru a extinde participarea.
A explicat că deși această inițiativă nu a putut fi implementată în trecut din cauza instabilității guvernamentale și lipsă de continuitate în conducerea ministerială, acum, cu un nou guvern în funcție, există ocazia de a relansa eforturile și să se asigure că fondurile alocate sunt utilizate eficient și constant în anii viitori. A subliniat că scopul nu este doar să crească numărul copilor care fac sport, ci să se formeze o obișnuitate de viață sănătoasă și să se identifică timpuriu cei cu potențial pentru sportul de performanță, printr-un sistem de selecție mai larg și mai accesibil.
A concluzionat prin a reafirma convinția lui că investițiile în sportul școlar nu sunt un cheltuiel, ci o strategie de dezvoltare națională la termen lung, capabilă să transforme atât sănătatea populației, cât și perspectiva României în competițiile internaționale. A insistat pe necesitatea de a menține și extinde sprijinul statului pentru cluburile care susțin sportivii de elite, în timp ce se concentrează simultan pe construirea unei baze largi și solide la nivel de școală, fără care orice efort în sportul de performanță va rămâne fragil și dependant de soluții temporare sau privată.
Așa, conform lui Nicușor Dan, viitorul sportului românesc depinde de echilibrul dintre susținerea sportivilor de top și promovarea activității fizice pentru toți copiii, începând de la cea mai tinieră vârstă.
