Răspântie la Bruxelles: R. Moldova și Ucraina merg pe drumuri separate spre UE?

Se rupe tandemul Chișinău - Kiev?

Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova și al Ucrainei urmează acum căi distincte, arată o evaluare oficială a Bruxelles-ului. Un document intern al Comisiei Europene, consultat de publicația Politico, arată limpede că ritmul reformelor nu mai este sincronizat.

Chișinău avansează simțitor mai rapid decât Kievul, ceea ce a dus la o decuplare practică a celor două traiectorii.

Realitatea din teren își spune cuvântul: Moldova se bucură de stabilitate, în timp ce Ucraina duce un război pe viață și pe moarte și încearcă să-și alinieze legislația sub ploaia de rachete.

Încă din iunie 2022, când ambele state au primit undă verde pentru statutul de candidat — urmat de deschiderea formală a negocierilor în iunie 2024 —, toată lumea a presupus că cele două țări vor merge mână în mână. Doar că reformele accelerate ale Guvernului de la Chișinău, condus de președinta Maia Sandu și susținut de PAS, au primit bilete de trecere din partea Bruxelles-ului.

Ce planuri are Bruxelles-ul pentru Ucraina?

În schimb, Kievul a fost somat să „accelereze urgent și semnificativ ritmul reformelor în domeniul statului de drept”. Foaia de parcurs arată că bifarea cerințelor esențiale pe justiție până la jumătatea lui 2027 este obligatorie pentru a închide provizoriu capitolele de negociere.

Comisia Europeană gândește deja pe termen lung pentru a ancora Ucraina în structurile occidentale și a descuraja o nouă agresiune rusă. Totuși, prăpastia dintre cele două candidaturi devine tot mai vizibilă. Dacă pentru Ucraina sunt vizate doar șapte domenii de politică spre finalizare provizorie până în 2027, Republica Moldova aleargă cu spor pe pista a peste 20 de capitole.

Această diferență uriașă de viteză lasă deschisă calea unei despărțiri definitive între cele două dosare de aderare.

Concret, în cazul Ucrainei, educația și cultura sunt țintite pentru prima jumătate a lui 2027.

Urmează apoi proprietatea intelectuală, piața muncii, politica socială, cea industrială, cercetarea, dar și relațiile externe sau politica de securitate, programate pentru a doua jumătate a anului.

Poate un stat în război să intre în UE?

Comisia recunoaște că birocrația e complexă și cere resurse serioase. De altfel, Bruxelles-ul a înființat deja un grup de lucru dedicat care să ajute Kievul să traducă legislația europeană în practică.

Situația e cu atât mai complicată cu cât Ucraina duce un război existențial. Parlamentul și guvernul de la Kiev sunt nevoite să adopte reforme majore în plină luptă. Chiar dacă legislația comunitară nu interzice explicit aderarea unei țări aflate în conflict, o astfel de mișcare ridică semne de întrebare gigantice legate de securitate, teritorii și clauza de apărare reciprocă din UE.

Un simplu armistițiu nu va rezolva automat aceste ecuații și nici nu va șterge nota de plată pentru reformele restante.

Cronologic, Ucraina a depus cererea de aderare pe 28 februarie 2022, la doar patru zile după ce tancurile rusești au trecut granița.

De atunci, Kievul a trecut prin filtrul legislației europene tone de documente, iar în octombrie a deschis primele discuții oficiale pe piața internă, competitivitate și creștere economică.

Când se vor încheia negocierile?

Aderarea înseamnă, nici mai mult, nici mai puțin, armonizarea legilor în 35 de capitole de negociere — de la agricultură și siguranță alimentară, până la justiție și politica externă.

Comisia evită să bată în cuie un termen limită pentru Ucraina, preferând prudența aplicată și altor candidați promițători, precum Albania sau Moldova. Muntenegru rămâne singura excepție clară, având ca țintă iunie 2027 pentru semnarea tratatului.

Foaia de parcurs a Ucrainei rămâne un „document viu”, gata să fie actualizat în funcție de cum evoluează lucrurile pe front și în sălile de negocieri.

În plus, Executivul comunitar vrea ca până la sfârșitul lui 2026 să se deblocheze discuțiile pe două grupuri majore de negociere pentru Ucraina. Este vorba despre Grupul 4 (agenda verde și conectivitate) și Grupul 5 (resurse, agricultură și coeziune). Documentul arată că Kievul și-a făcut temele aici, iar conferința de aderare este chemată să deschidă aceste capitole până la finele anului, deși ritmul de aici încolo va depinde exclusiv de viteza reformelor și de bunăvoința celor 27 de state membre.