Unde se resimte cel mai acut această lipsă?
Peste jumătate dintre tinerii medici în formare din România bat la alarmă și cer cursuri specializate pentru a ști cum să vorbească pe limba bolnavilor. Schimbarea e uriașă pentru generația actuală de rezidenți: stetoscopul și rețetele nu mai sunt de ajuns.
Culture picks
Cum va fi vremea în următoarea lună: Temperaturile cresc în toată țara
Spania introduce concediu medical plătit pentru menopauză
Simptomele de răceală care ascund riscul de sinuzită sau otită
DNA ia la rând chiriașii de la Sala Polivalentă după incendiul care a pus pe jar CapitalaEmpatia și felul în care legi o relație de încredere cu omul de pe patul de spital au devenit la fel de importante ca anii de medicină.
Datele strânse în 2026 de Colegiul Medicilor din România (CMR) arată negru pe alb că 60% dintre participanți vor pregătire suplimentară ca să știe cum să abordeze pacienții și familiile acestora. Deși 63% se umflă puțin în pene și spun că se descurcă binișor la capitolul comunicare, doar 13,1% au curajul să recunoască că stau cu adevărat excelent.
Aproape jumătate dintre ei (49,7%) au bifat varianta „în mare măsură”, în timp ce 30,4% au ridicat din umeri, oferind un răspuns neutru.
Foamea asta de comunicare nu e doar o fiță de la oraș sau dintr-un spital mare, ci o rană deschisă în tot sistemul medical românesc.
Pot schimba aceste cursuri fața sistemului medical?
Vorbim de pediatrie, oncologie, psihiatrie, medicină de familie și secțiile de Terapie Intensivă (ATI). Acolo, în tranșeele medicinei grele, cererea de instruire sare vertiginos, trecând de pragul de 65-70%.
Cifrele trădează însă și o prăpastie între sexe.
Femeile din sistem trag un semnal de alarmă mult mai puternic: 64,2% dintre ele cer cursuri de comunicare, comparativ cu doar 52% dintre bărbați. Când vine vorba de o nevoie „foarte ridicată”, prăpastia se adâncește: 32,8% dintre doctorițe simt acut această lipsă, față de 25,2% în rândul colegilor lor.
Mai mult, 26,2% dintre bărbați cred că le leagă șireturile comunicarea și că n-au nevoie de nicio școală în plus, un procent de peste două ori mai mare decât cel al femeilor (12,7%).
Cătălina Poiană, președinta CMR, pune punctul pe i: introducerea unor astfel de module în programul rezidenților, legate cu metode reale de evaluare și feedback constant, poate ridica nivelul actului medical. Miza finală nu e birocracia, ci salvarea de scandaluri, tăierea riscurilor din fașă și refacerea punților de încredere dintre halatele albe, pacienți și aparținători. Studiul trage un semnal clar: tinerii doctori au nevoie urgentă de lecții aplicate pentru haosul din spitale.
