Ce se ascunde în spatele cifrelor de Alzheimer?
Diagnosticul de Alzheimer a devenit o realitate dură pentru tot mai mulți români. În ultimul an, sistemul medical a înregistrat peste 12.000 de cazuri noi, o cifră care ar trebui să ne pună pe gânduri.
Culture picks
Polul de dreapta critică strategia lui Nicușor Dan: Guvernul Mureșan și jocurile de putere
Diana Șoșoacă oferă sprijin juridic lui Călin Georgescu după ridicarea de la DIICOT și atacă sistemul
Mari actori ai teatrului românesc pornesc în turneu național în octombrie
AUR își menține sprijinul pentru Călin Georgescu după arestul de la DIICOTPotrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), medicii de familie au raportat 12.173 de diagnostice în 2025 – un număr dublu față de cel consemnat în urmă cu un deceniu.
Totuși, experții avertizează că realitatea din teren este probabil mult mai sumbră, mulți pacienți ajungând la medic abia în stadii avansate ale bolii, când intervenția devine mult mai dificilă.
Alzheimerul nu este doar o simplă pierdere a memoriei, ci o afecțiune progresivă care macină funcțiile cerebrale, fiind responsabilă pentru 60-70% dintre cazurile de demență. Primele semne sunt adesea subtile și ușor de ignorat: uitarea unor evenimente recente, dezorientarea în spațiu sau dificultatea de a gestiona sarcini zilnice simple.
Dr. Tărăbuță Mirela, medic primar neurolog la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, trage un semnal de alarmă: nu tot ce punem pe seama bătrâneții este inofensiv. Schimbările de personalitate, anxietatea nejustificată, apatia sau iritabilitatea nu sunt semne normale ale vârstei.
Când trebuie să ne îngrijoreze uitarea?
La fel, dacă o persoană dragă începe să se rătăcească în locuri cunoscute, uită constant detalii recente sau nu mai poate gestiona facturile, este momentul să cerem ajutorul unui specialist, explică medicul pentru Tion.
Detectarea precoce este, în prezent, cea mai bună șansă pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului și a familiei sale.
Viitorul sună îngrijorător.
Proiecțiile Institute for Health Metrics and Evaluation arată că, dacă în 2019 aveam aproximativ 341.000 de cazuri, până în 2050 numărul românilor care trăiesc cu demență ar putea depăși 577.000.
La nivel global, situația este critică: de la 57 de milioane de bolnavi astăzi, estimările indică o creștere la 139 de milioane până la jumătatea secolului.
Cum putem face pași spre prevenție?
Totuși, medicii subliniază un aspect crucial: Alzheimerul nu este o fatalitate inevitabilă. Deși vârsta este un factor de risc, stilul de viață joacă un rol decisiv.
Sedentarismul, fumatul, hipertensiunea, diabetul și chiar insomnia contribuie la declinul cognitiv. Vestea bună este că 14 factori de risc pot fi controlați, ceea ce ar putea preveni sau amâna până la 45% din cazurile de demență.
Pentru a ne proteja sănătatea creierului, specialiștii recomandă mișcarea zilnică, o dietă echilibrată, menținerea conexiunilor sociale și stimularea constantă a minții.
Nu în ultimul rând, orice modificare persistentă de comportament trebuie investigată medical.
În România, evaluările cognitive și consultațiile de specialitate sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, tot ce aveți nevoie fiind un bilet de trimitere de la medicul de familie.