De ce te gândești mereu la mâncare?
Te gândești tot timpul la ce vei mânca data viitoare, chiar și imediat după masă?
Culture picks
Cod galben de vânt și ploi abundente în două județe
Scandal în Parlament: Schimb dur de replici între Emanuel Ungureanu și Alexandru Rogobete
Curtea Penală Internațională, laureată cu Premiul Saharov de Parlamentul European
România boicotează turneul FIFA din Azerbaidjan din cauza RusieiFluxul ăsta obsesiv de gânduri legate de hrană, cunoscut în limbajul de specialitate drept „zgomot alimentar”, îți dă peste cap echilibrul biologic care ține în frâu foamea și sațietatea.
Fenomenul ăsta îți distruge concentrarea și îți sabotează rutina zilnică, pentru că mintea rămâne blocată pe următoarea masă, pe pofte sau pe orarul gustărilor, fără să aibă nicio legătură cu o foame fizică reală. Dr.
Nicoleta Lupașcu explică clar diferența: foamea autentică este semnalul prin care corpul îți cere energie, iar pofta de moment e declanșată de stimuli precum mirosurile sau imaginile.
Zgomotul alimentar, în schimb, este o obsesie mentală care lovește oricând, zi sau noapte.
Cum îți întreții singur această obsesie?
Totul vine la pachet cu pofte aprige de dulciuri, dificultăți în a te opri din mâncat și impulsul de a băga ceva în gură la scurt timp după ce te-ai ridicat de la masă. Toate astea trădează o disfuncție în felul în care creierul tău procesează sațietatea, un proces la care participă hormonii intestinali eliberați după masă ca să facă legătura între burtă și creier.
Că veni vorba de asta, problemele astea sunt extrem de comune la persoanele care se luptă cu kilogramele în plus sau cu obezitatea, mai ales când apar și dezechilibre metabolice precum rezistența la insulină, care deschide drumul spre prediabet.
Chiar dacă nu e o boală propriu-zisă, zgomotul alimentar e un comportament întreținut de propriile noastre obiceiuri. Nimeni nu se naște cu obsesia asta în sânge, dar stilul de viață haotic și dietele greșite o transformă într-un fundal sonor enervant care nu se mai oprește.
Dr. Lupașcu subliniază că intensitatea fenomenului depinde direct de ce facem zi de zi. Cel mai mare vinovat? Ronțăitul continuu între mesele principale.
Indiferent că vorbim de biscuiți, fursecuri, o mână de nuci, semințe sau chiar fructe, obiceiul de a băga ceva în gură la intervale scurte ține creierul conectat non-stop la mâncare.
Iar comportamentul ăsta poate dura de dimineață până târziu în noapte, chinuind un organism care n-are nicio nevoie reală de energie suplimentară.
De ce eșuează dietele restrictive?
Să fim serioși: dietele drastice nu sunt o soluție pe termen lung.
Da, poate că dau rezultate la început, dar sunt extrem de greu de ținut, iar când te întorci la viața normală, kilogramele vin înapoi cu dobândă.
Mai mult, dacă îți ții corpul în foame prea mult timp, nu faci decât să amplifici zgomotul alimentar și să provoci episoade de mănâncat compulsiv.
După o perioadă de privare, simți nevoia incontrolabilă de a băga în tine ca să recuperezi deficitul. Joaca asta de-a șoarecele și pisica între înfometare și excese îți distruge încet-încet relația cu mâncarea.
Tocmai de aceea, avertizează Nicoleta Lupașcu pentru Digi24. ro, e vital să-i oferi corpului energia și nutrienții de care are nevoie, fără restricții crunte. O abordare echilibrată e singura care reduce zgomotul din minte și te ajută să slăbești sănătos.
