Contrar așteptărilor, avioanele F-16 achiziționate de România, fiind modele de
Situația din Marea Neagră relevă o disparitate operativă semnificativă între vecinii de pe litoral. Deși amenințările provenite din Federația Rusă, sub forma atacurilor cu drone asupra flotei comerciale, afectează regiunea, capacitatea de răspuns imediat diferă radical.
Culture picks
Șoc la UPU Iași: Femeie cu alcoolemie de 7 la mie, bărbat adus de două ori în comă
Ce conține și cum se prepară „supa longevității”, gătită regulat de o bunică de 82 de ani: „O abundență de beneficii
Dunărea la Cernavodă repornită, decizia pentru a doua unitate luni
Luca Niculescu anunță că Unitatea 1 a Centralei de la Cernavodă va avea o capacitate de 100% în 24 de ore. PierderileIar în acest context, Republica Bulgaria se confruntă cu o dilemă strategică: de ce nu își poate folosi avioanele de vânătoare pentru a-și proteja propriul spațiu aerian, în timp ce vecinul său din nord demonstrează o eficiență tactică remarcabilă?
Contrar așteptărilor, avioanele F-16 achiziționate de România, fiind modele de mâna a doua, au demonstrat deja utilitatea lor în operațiuni reale. În cursul anului 2026, these aeronave au reușit să neutralizeze cinci drone care zburau deasupra teritoriului românesc. Performanța s-a extins dincolo de granițe, cu doborârea unei drone navale și interceptarea unei alte unități aeriene în spațiul aeriun estonian. Aceste rezultate au transformat programul românesc într-un punct de referință la Sofia, unde oficialii analizează cu atenție de ce investiția lor masivă nu a adus încă beneficii concrete.
Diferența de cost și de stadiu al livrărilor este șocantă. Bucureștiul a cheltuit aproximativ un miliard de euro pentru a aduce 49 de unități F-16 pe piața secundară.
Situatia s-a agravat după octombrie, când atacurile cu drone au vizat direct
În paralel, Guvernul bulgar a alocat o sumă de peste 2,5 miliarde de dolari pentru achiziția a doar 16 avioane noi, din varianta Block 70. Totuși, până în prezent, Sofia a primit jumătate din lotul comandat, iar aceste aparate nu sunt încă certificate pentru misiuni de luptă active.
Situatia s-a agravat după octombrie, când atacurile cu drone au vizat direct navelor comerciale.
Ambele capitale au solicitat sprijinul alianței nord-atlantice. Cu toate acestea, România a putut dispune imediat de propria capacitate aeriană, oferind un răspuns autonom. Bulgaria, în schimb, rămâne dependentă aproape exclusiv de resursele NATO, fiind blocată de eșecul de a opera propriile avioane.
Acest articol face parte din proiectul PULSE, o inițiativă europeană care stimulează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere. Acțiunea este cofinanțată de Comisia Europeană, prin Direcția Generală CONNECT, în cadrul programului de Acțiuni Multimedia, având acordul de grant LC-02772862. Colaborarea include publicații de renume precum Delfi din Lituania, Deník Referendum din Cehia și Der Standard din Austria. Se alătură și marii ziare grecești precum EFSYN, El Confidencial din Spania, Gazeta Wyborcea din Polonia, site-ul analitic bulgar Mediapool, publicația maghiară HVG și Il Sole 24 Ore din Italia.
Coordonația activităților este asigurată de trei organizații media transnaționale prestigioase: OBCT din Italia, N-ost din Germania și Voxeurop din Franța.
