Seceta europeană: De ce ploile din România nu salvează Dunărea?!
Dunărea se usucă: De ce ploile abundente din România nu pot salva fluviul?
Culture picks
Puncte de stabilitate la pensie în 2026: Cine beneficiază și cum cresc veniturile
Cartea electronică de identitate rămâne gratuită mai mult timp: ce trebuie să știe românii
Datoria publică a României: O analiză în umbra giganților mondiali
49 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului: Sfidarea lui CeaușescuDeși România a fost udată din belșug de ploi în ultimele săptămâni, Dunărea, artera vitală a Europei, continuă să-și diminueze debitul, apropiindu-se de un prag minim rar întâlnit în istoria recentă. Fenomenul, surprinzător la prima vedere, nu își găsește explicația în condițiile meteorologice locale, ci în seceta persistentă care afectează majoritatea țărilor prin care fluviul își croiește drum.
Ploile din România nu salvează Dunărea, de ce?!
Această situație paradoxală subliniază caracterul paneuropean al Dunării. Fluviul, al doilea cel mai lung de pe continent, își colectează apele dintr-un bazin hidrografic vast, de aproape 820.000 de kilometri pătrați, care se întinde pe teritoriul a 19 state.
Prin urmare, nivelul său este puternic influențat de contribuțiile hidrologice din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, țări prin care fluviul trece înainte de a intra în România.
Experții subliniază că aceste națiuni s-au confruntat, în ultimele luni, cu valuri succesive de caniculă și cu un deficit sever de precipitații. Ca urmare, debitul principalilor afluenți ai Dunării a scăzut considerabil, o realitate care se reflectă acum dramatic în sectorul românesc al fluviului, conform observațiilor Meteoplus.
De ce ploile din România nu pot salva Dunărea de secetă?!
În contrast cu situația generală din bazinul dunărean, luna iulie a fost, pentru România, una dintre cele mai ploioase din ultimii ani. În numeroase zone din sudul țării, cantitățile de precipitații au depășit 100-150 de litri pe metrul pătrat. Cu toate acestea, volumul de apă adus de aceste ploi nu este suficient pentru a compensa lipsa severă de apă venită din amonte.
Conform previziunilor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în țară, la Baziaș, va continua să scadă ușor, atingând aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna iulie, care se situează la 4.750 mc/s, și se apropie periculos de minimul istoric de 1.400 mc/s, înregistrat în 1985.
Seceta europeană: Cum afectează Dunărea navigația și energia?!
Nivelul extrem de scăzut al fluviului are deja consecințe grave. Navigația este îngreunată, ecosistemele acvatice sunt amenințate, iar producția de energie este afectată. În anumite sectoare, apariția bancurilor de nisip reduce adâncimea șenalului navigabil, creând obstacole pentru transportul fluvial. Pentru a asigura funcționarea sistemului energetic de la Cernavodă, autoritățile analizează măsuri de urgență.
Una dintre soluțiile propuse vizează scufundarea a patru barje la bifurcația dintre brațul Bala și Dunărea Veche, pentru a redirecționa o parte din apă către sectorul care alimentează centrala nucleară.
Hidrologii estimează că debitul Dunării se va menține în jurul valorii de 1.450 mc/s până în jurul datei de 10-12 august. Există, însă, o speranță de ameliorare.
Ploile din România pot salva Dunărea de secetă, sau e prea târziu?!
Ulterior, în funcție de precipitațiile prognozate în bazinul superior al fluviului, în special în Austria, o creștere treptată a debitelor ar putea fi observată în a doua parte a lunii august.
Această situație actuală reconfirmă, așadar, că destinul Dunării este legat indisolubil de condițiile meteorologice din întregul său bazin hidrografic, nu doar de cele din România.
