De ce România nu poate extrage rapid gazele din depozite?
România intră în sezonul rece cu o problemă structurală: avem gaze în depozite, dar capacitatea de a le extrage rapid este limitată. Deși țara dispune de șase instalații subterane, controlate aproape exclusiv de un singur jucător de stat, infrastructura nu a ținut pasul cu realitatea consumului.
Culture picks
Onomastica la 10 septembrie 2026: Minodora, Mitrodora și Nima
Patru luni de criză politică: sistemul ține, dar guvernanța a cedat
Sandoz avertizează: pacienții americani vor plăti costurile tarifelor Trump pe medicamente generice
Procesul Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru lovitură de stat începe miercuriUrmătorul scandal energetic nu va fi neapărat cauzat de lipsa gazelor, ci de incapacitatea de a le mobiliza când e frig. Dacă iarna va fi aspră, vom fi nevoiți să importăm volume mari, chiar dacă avem rezerve.
Capacitatea activă totală a celor șase instalații este de aproximativ 3,17 miliarde de metri cubi de gaze.
În termeni de volum brut, pare suficient pentru o iarnă grea. Dar ce contează cu adevărat este locația și viteza de extracție. Bilciurești (Buzău) este punctul central strategic, concentrând 44% din capacitatea națională și o pondere similară din puterea de extracție.
Al doilea depozit major, Sărmășel (Mureș), completează tabloul. Împreună, aceste două rezervoare acoperă aproximativ 70% din întreaga capacitate de stocare a țării. Restul rețelei este marginal.
Avem gaze în depozite, dar putem să le extragem rapid?
Practic, România nu are o infrastructură dispersată, ci doar două puncte critice de vulnerabilitate.
O confuzie periculoasă persistă: capacitatea „rezervată” este adesea tratată ca un rezervor plin.
Realitatea este mai fragilă. Capacitatea rezervată reprezintă doar dreptul contractual de a utiliza un anumit volum, nu garanția că gazul se află fizic sub pământ. Elementul crucial pentru securitatea energetică este fluxul zilnic maxim de extracție.
Transgaz indică un flux teoretic maxim de 32 de milioane de metri cubi pe zi, dar doar dacă rezervoarele sunt pline. DEPOGAZ confirmă că fluxul scade pe măsură ce stocurile se epuizează. Într-un sezon rece extrem, datele reale arată că cererea maximă a atins 25,8 milioane de metri cubi pe zi.
Astfel, plafonul realist de extracție se situează între 25 și 26 de milioane de metri cubi pe zi, o limită strânsă care impune o reacție rapidă la orice vârf de consum.