La sfârşitul lunii precedente, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis un
Peste două sute patruzeci și unu de cazuri confirmate de infecție cu virusul West Nile au fost înregistrate pe continentul european de la începutul perioadei de transmitere până la data de miercuri, conform informațiilor furnizate de agenția de presă DPA și preluate de Agerpres. Datele provin din raportul săptămânal eliberat vineri de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), care precisă că numărul total de infectări umane confirmate a ajuns la 241.
Culture picks
România, în alertă energetică: Ministerul caută soluții urgente pentru consumul de electricitate
Piața imobiliară, paralizată de incertitudine: „Nu cererea lipsește, ci predictibilitatea
Pompierii români nu sunt implicați în accidentul aviatic din Grecia
Ciucu pregătește Bucureștiul pentru iarnă: generatoare și măsuri anti-criză energeticăÎn cadrul acestui total, Italia a contribuit cu cele mai multe cazuri, namely 139, în timp ce Grecia a raportat 61 de infectări. Alte ţări au contribuit cu cifre mai mici: Spania a înregistrat 17 cazuri, Macedonia de Nord 13, România a declarat şase cazuri, Franţa patru, iar Germania a señalat un singur caz.
Aceste valori rămân neschimbate și trebuie luate în considerare pentru evaluarea răspândirii bolii.
La sfârşitul lunii precedente, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis un avertisment, solicitând marirea vigilânţei în zona de sud a Europei după o creștere observată a cazurilor de febră West Nile. OMS a subliniat că virusul se propagă în principal prin interacţiunea dintre ţânţari și păsari, însă insectele pot transmite patogenul și către oameni, fiind cel mai activă perioada dintre luna iulie și luna septembrie.
În formele severe, infecția poate ataca sistemul nervos central
Institutul german Robert Koch (RKI) a指出 că majoritatea persoanelor infectate nu simt niciun semt de boală și, de aceea, nu se diagnostică.
Din această observație, cercetătorii estimează că există un număr semnificativ de cazuri care nu apar în statisticile oficiale, deci realitatea ar putea fi mai grave decât indică rapoartele.
În formele severe, infecția poate ataca sistemul nervos central, provocând afectiuni grave precum encefalita și meningita. Până în prezent, nu există niciun vaccin disponibil, niciun antidot specific, iar intervenţia medicală se limitează la ameliorarea simptomelor, inclusiv controlul febrei și reducerea inflamaţiei.
Pentru a diminua riscul de expunere, OMS recomandă călătorilor să adopte măsuri de protecție: să poarte haine care să acopere cât mai multă suprafață a corpului, să folosească repelente eficiente și să evite zonele cu densitate ridicată de ţânţari, mai ales în intervalul de timp menționat anterior. Aceste indicări rămân valabile până când nu va fi dezvoltat un prophylactic sau un tratament curativ.
