BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și avertizează de creșterea inflației

Prețurile au scăzut progresiv conform statisticilor!

Consiliul director al Băncii Naționale a României a adoptat, în ședința din data de joi, decizia de a fixa rata dobânzii de politică monetară la valoarea de 6,50 la sută pe an. Această măsură a fost luată în urma unei analizări detaliate a datelor macroeconomice recente, care au evidențiat o reducere importantă a presiunii inflaționiste în perioada corespunzătoare celui de-al treilea trimestru.

Conform statisticilor oficiale, indicele anual al prețurilor la consum a înregistrat o scădere progresivă: de la nivelul ridicat de 10,42% observat în luna iunie, acesta a coborât la 8,16% în luna iulie, pentru a atinge ulterior pragul de 6,17% în luna august. Deși această tendință descendentă este considerată pozitivă, instituția de supraveghere monetară emite un semnal de alarmă prin intermediul unui comunicat public. Autoritatea monetară subliniază că există riscul ca inflația să revină pe o curbă ascendentă până la finalul anului calendaristic.

Principalele surse ale acestei potențiale accelerări a prețurilor sunt identificate în majorarea costurilor carburanților și al energiei, dar și în creșterea valorii materiilor prime, inclusiv a produselor agroalimentare.

Contextul geopolitic, marcat de conflictele din zona Orientului Mijlociu, precum și deprecierea cursului leului față de valutele externe, contribuie semnificativ la această presiune asupra prețurilor.

Pentru a înțelege importanța acestei decizii, este necesar să reamintim că dobânda-cheie reprezintă instrumentul fundamental prin care BNR gestionează stabilitatea prețurilor și modula condițiile financiare din economie. Mecanismul de acțiune este dual: în situația în care banca centrală optează pentru majorarea ratei, costul creditării între bănci crește, ceea ce duce la o scumpire a împrumuturilor destinate persoanelor fizice și juridice.

Această dinamică frânează consumul și investițiile, ajutând astfel la temperarea inflației. Dimensiunea opusă a procesului implică reducerea ratei dobânzii, ceea ce scade costul accesului la finanțare. Această măsura poate stimula activitatea economică prin încurajarea creditării și a investițiilor, însă generează și o presiune suplimentară în direcția creșterii prețurilor.

BNR constată o dinamică economică slabă!

Pe planul performanței economice, evaluarea realizată de BNR relevă o dinamici slabă. Indicatorul de activitate economică a rămas stagnant în al doilea trimestru din anul 2026, după ce în prima parte a anului s-a înregistrat o contracție trimestrială de 0,1 la sută.

Această serie de evenimente sugerează o continuare a adâncirii deficitului de cerere agregată, într-un ritm moderat, conform estimărilor anterioare ale autorității.

Comparativ cu perioada similară din 2025, produsul intern brut a scăzut cu 0,4% în trimestrul al doilea, o cifră care, deși negativă, este mai favorabilă decât reculul de 1,2% înregistrat în primele trei luni ale anului.

Structura componentelor PIB arată că cheltuielile de consum ale populației au continuat să se retragă, iar exportul net a redevenit un element care contribuie la scăderea PIB-ului. În paralel, atât deficitul comercial, cât și cel de cont curent au cunoscut o majorare în trimestrul secund, după o serie de perioade consecutive în care aceste indicatori se aflau pe o pantă descendentă.

Cu toate acestea, datele disponibile la momentul actual indică existența unor semne de redresare a activității economice în trimestrul al treilea, contribuția venind în mare măsură din sectorul agricol.

Totuși, BNR atrage atenția că, dacă se face comparația cu aceeași perioadă din anul precedent, evoluția produsului intern brut ar putea suferi o deteriorare.