Călin Nistor avertizează: criza din justiție rămâne neînsotită în debatul despre pensii

Nistor: Reforma înșiși e mai importantă decât pensiile speciale!

Fostul procuror DNA, Călin Nistor, a exprimat o preoccupare profundă privind modul în care debatesul public despre pensiile speciale al magistraților a lădat în umbra o problemă deosebită mai gravă: criza sistemului judiciar. Într-o declarație făcută în contextul modificărilor legislativе aduse de Guvernul condus de premierul interimar Ilie Bolojan, Nistor a avertizat că atenția exclusivă acordată beneficiilor de pensie a distractat de fața realității alarmante: o justiție în deteriorare, lipsită de resurse, independență și sprijin institutional.

El a subliniat că autoritățile au utilizat tema pensiilor speciale ca un instrument de distracție, orientând discursul public spre o narativă care prezintă magistrații ca un grup privilegiat, în timp ce, de fapt, se urmărea un scop diferit: debilitarea capacității de acțiune a instanțelor judecătorești. Conform lui Nistor, această strategie nu a fost accidentală, ci rezultatul unei politici deliberate, scopul ei fiind acela de a reduce influența și eficiența unor funcționari judiciari considerați periculoși pentru interesul executivului.

În același timp, Nistor a precizat poziția sa privind reforma înșiși. El nu se opune în totalitate modificărilor, iar în special aprobă creșterea vârstei de pensionare, pe care o consideră o măsură logică și binevenită, în linie cu tendințele europene și creșterea speranței de viață.

Totuși, respinge ferm orice tentativa de reducere a cuantumului pensiei, argumentând că acesta reprezintă o compensație justă pentru anii de serviciu, stres și responsabilitate înerea unui sistem judiciar complex și adesea politicizat.

În ceea ce privește situația sa personală, Nistor a reamintit că s-a pensionat la vârsta de 50 de ani și că, conform unor informații publicate de presă, la 54 de ani ar putea primi o pensie lunară de aproximativ 4.000 de euro. Această sumă, deși ridicată în privința mediei nationale, reflectă, conform lui, un recunoscut al specialității, riscului și dedicării necesare pentru o carieră în justiție – un domeniu în care deciziile au consecințe directe asupra libertăților și drepturilor cetățenilor.

Nistor a pensionat-o pe justiție?

Referitor la modificările legislative efective, legea nouă a pensiilor pentru magistrați, adoptată de Guvernul Bolojan, introduce mai multe ajustări semnificative. Printre ele, se numără creșterea etapizată a vârstei de pensionare de la 60 la 65 de ani, peste o perioadă de tranziție de 15 ani, măsură care visează un gradual adaptare la standardele mai ridicate din alte state membre ale Uniunii Europene.

În plus, pensia va fi calculată astfel încât să nu depășească 70% din indemnizația sau salariul net obtinut în ultima fază de activitate, o limitare care reprezintă o reducere semnificativă comparativ cu regula anterioară, unde unele categorii puteau primi până la 100% sau mai mult, în funcție de coeziienți și bonusuri.

Un alt aspect esențial al reformei este creșterea vechimii minime necesare pentru a se beneficia de pensia specială, ridicată de la 25 la 35 de ani de activitate în specialitate sau în muncă. Această modificare, aplicată în paralel cu celelalte, are efectul de a excludere un număr mai mare de magistrați de la dreptul la pensia anticipată, forțându-i să lucreze mai mult timp pentru a se califici.

Nistor a concluzionat că, deși unele părți ale reformei sunt justificabile și necesare, modul în care au fost prezentate și implementate raisează serioase întrebări despre intențiile reale ale autorităților. El a avertizat că, fara o abordare echilibrată și transparentă, riscul este să se creeze un pericolos precedent: celui în care reforma sistemului de pensii devine un pretext pentru a afecta independența justiției, sub acoperitul unei discutii tehnice.

Conform lui, protejarea sistemului pensionar nu trebuie să se facă la costul degradării unui alt pilon esențial al statului de drept: justiția.