Consiliera lui Nicușor Dan, ținta unei campanii de dezinformare construite pe imagini manipulate

Orlea a dezvăluit că falsul a fost creat intenționat!

Martina Orlea, recent numită consilieră a președintelui Nicușor Dan în combaterea dezinformării, s-a găsit într-o situație paradoxală: ea însăși a devenit ținta unei campanii false care s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Într-un mesaj publicat pe profilul său de Facebook, Orlea a explicat cum o serie de fotografii autentice, luate în cadrul unei vizite la Palatul Cotroceni, au fost manipulate și folosite pentru a genera o narativă falsă despre o relație inexistentă între ea și președintele.

Aceste imagini, care arată președintele lângă o funcționară de justiție, au fost interpretate greșit și insinuate că ar fi fost capturate împreună cu Orlea, deși ea nu era prezentă în momentul capturării lor.

Conform declarațiilor sale, fotografiile au fost făcute de Ioana, una dintre noile procurori care au fost la Cotroceni în săptămâna anterioară, și le-au fost postate pe conturile personale ale acesteia. Totuși, printr-un proces deliberat de editare și recontextualizare, aceste poze au fost separat de proveniența lor reală și asociate greșit cu Martina Orlea, în timp ce se menționea și că ea a fost recent numită în funcția de consilier în Departamentul Securității Naționale.

Această informație veridică a fost combinată cu elemente fictive pentru a face narativa mai plausibilă, iar diferențele de vârstă și aspect fizic între Orlea și femeia din poze au fost ignorate sau prezentate ca neessențiale de către cei care au lansat falsul.

Orlea a explicat că falsul nu a apărut prin greșeală, ci a fost creat întenționat, urmat de o fază de amplificare coordonată. Multe conturi de Facebook, care de obicei публикуă materiale destinate să răspândească confuzie în domenii precum politica, sănătatea, relațiile României cu Uniunea Europeană sau situația în Ucraina, au постat aceeași versiune a poveștii în același moment și cu texte foarte similare.

Această sincronizare a sugerat un efort organizat, nu o răspândire spontană.

În curând, aceste postări au fost partage în sute de grupuri de pe Facebook, ceea ce a dus la o explozie în numărul de vizualizări, comentarii și interacțiuni, transformând materialul într-un fenomen viral.

Dezvoltarea falsului nu s-a oprit la Facebook. În continuare, narativa a fost preluată și redistribuită pe alte platforme digitale, inclusiv TikTok și LinkedIn. Pe aceste rețele, lipsa unui link clar către sursa originală sau o documentare verificabilă a dus la dificultatea de a urmări proveniența informației, ceea ce a contribuit la persistența falsului chiar și după ce au apărut primele clarificări.

Orlea a subliniat că această dispariție a sursei este o tactică cunoscută în propagarea dezinformării, datorită căreia devine mai greu pentru publicul larg să facă diferența între adevăr și ficțiune.

Un aspect particular grav al incidentului a fost natura comentariilor care au însoțit difuzarea pozelor.

De ce au fost comentariile la pozele difuzate atât de grave?

Pe lângă afirmațiile neînteleptice despre o relație presumată, au apărut mesaje cu caracter misogin, atacând personalitatea și credibilitatea Orlea pe baza de stereotipuri de gen.

Aceste remarcă nu au fost incidente izolate, ci au fost puse în evidență de către numeroși utilizatori și au crescut semnificația atacului, transformându-l nu numai într-o campanie de dezinformare, ci și într-un акт de harsanie pe baza de gen.

Orlea a făcut o paralelă explicită între mecanismul folosit în cazul său și cele utilizate în răspândirea altor narativi falsi, precum cele legate de personajul Hello Kitty, vaccinurile sau alegerile viitoare. A explicat că aceleași pași — selecționarea de elemente adevărate, decontextualizarea lor, amplificarea prin rețele coordonate, distribuția pe mai multe platforme și lipsa transparenței privind sursa — sunt utilizate în mod repetat pentru a manipula percepția publicului.

Conform ei, înțelegerea acestui mecanism este esențială pentru a dezvolta rezistența față de manipulare, indiferent de subiectul atacat.

În ceea ce privește profilul ei profesional, Martina Orlea este o expertă recunoscută în domeniul comunicării și combaterei dezinformării.

Antesedența ei include colaborări cu partide politice din state precum Marea Britanie (Partidul Laburist), Statele Unite ale Americii (Partidul Democrat) și Republica Moldova (Partidul Acțiune și Solidaritate – PAS).

A fost, de asemenea, implicată în inițiative locale, inclusiv proiectul „Spre Primărie”, care pregătește candidati pentru alegerile locale din 2028, și a contribuit la dezvoltarea campagnei digitale și voluntariatului lui Nicușor Dan în cursul alegerilor prezidențiale din 2025.

Academic, Orlea e absolventă a Academiei de Studii Economice din București, unde a urmat studii în domeniul afacerilor și economiei internaționale. Continuarea formării ei a inclus programe de master la instituții de renume precum Sciences Po din Franța și Hertie School din Germania, specializate în dezvoltare internațională și politici publice.

În plus, este co-fondatoare a proiectului „România imună”, o inițiativă care își propune să sprijine sănătatea publică prin educație și acces la informații verificate.