Gigafactories: România ratează startul în cursa AI: Exclusă din programul european de miliarde

România, oare ratează trenul AI european?!

România riscă să rămână în afara jocului tehnologic european, după ce a ratat includerea în programul de achiziții publice pentru „AI Gigafactories”.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, trage un semnal de alarmă: țara noastră nu figurează pe lista celor 18 state care au semnat acordul comun pentru acest proiect strategic.

Este o omisiune care ne-ar putea costa ani buni de dezvoltare și decalaje tehnologice greu de recuperat.

Uniunea Europeană a lansat inițiativa Gigafactoriilor AI cu scopul de a mobiliza peste 30 de miliarde de euro, atât din fonduri publice, cât și private.

România ratează trenul AI: o pierdere strategică sau o șansă ratată?!

Această rețea va defini viitorul inteligenței artificiale pe continent, iar absența României de la masa deciziilor ridică semne de întrebare majore privind capacitatea noastră de a ne susține interesele la Bruxelles.

Victor Negrescu subliniază că România avea toate argumentele pentru a fi prezentă în acest proiect.

Țara noastră deține deja o influență recunoscută în rețeaua EuroHPC, iar instituții precum ICI, Politehnica București și UEFISCDI demonstrează constant că pot face performanță în cercetarea informatică, chiar și cu resurse limitate.

De ce a ratat România trenul gigafactoriilor AI?

„Faptul că nu figurăm pe lista țărilor participante necesită explicații clare”, a punctat oficialul european.

Planul Uniunii Europene vizează construcția a șapte centre specializate, menite să furnizeze puterea de calcul necesară dezvoltării modelelor avansate de inteligență artificială.

Structura proiectului este ambițioasă: patru centre de dimensiuni mai mici, dotate cu 25.000 - 75.000 de cipuri AI specializate, și trei centre de mare capacitate, care vor găzdui între 40.000 și 100.000 de unități de procesare.

Cu o miză totală de 30 de miliarde de euro, aceste centre reprezintă coloana vertebrală a următoarei etape de dezvoltare economică a Europei. În acest context, speranța rămâne ca autoritățile române să identifice rapid soluții pentru a repara această eroare și a integra România în fluxul tehnologic european, evitând astfel izolarea într-un domeniu vital pentru viitorul economiei.