România, oare ratează trenul AI european?!
România riscă să rămână în afara jocului tehnologic european, după ce a ratat includerea în programul de achiziții publice pentru „AI Gigafactories”.
Culture picks
Retrogradarea: România riscă retrogradarea economică, avertizează consilierul premierului
România susține Statele Unite după vizita la Washington
Stația de apă Cerbureni, modernizată înainte de termen
Legea ANI și soarta primarului Fritz: PSD, între PNRR și demiterea ediluluiVicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, trage un semnal de alarmă: țara noastră nu figurează pe lista celor 18 state care au semnat acordul comun pentru acest proiect strategic.
Este o omisiune care ne-ar putea costa ani buni de dezvoltare și decalaje tehnologice greu de recuperat.
Uniunea Europeană a lansat inițiativa Gigafactoriilor AI cu scopul de a mobiliza peste 30 de miliarde de euro, atât din fonduri publice, cât și private.
România ratează trenul AI: o pierdere strategică sau o șansă ratată?!
Această rețea va defini viitorul inteligenței artificiale pe continent, iar absența României de la masa deciziilor ridică semne de întrebare majore privind capacitatea noastră de a ne susține interesele la Bruxelles.
Victor Negrescu subliniază că România avea toate argumentele pentru a fi prezentă în acest proiect.
Țara noastră deține deja o influență recunoscută în rețeaua EuroHPC, iar instituții precum ICI, Politehnica București și UEFISCDI demonstrează constant că pot face performanță în cercetarea informatică, chiar și cu resurse limitate.
De ce a ratat România trenul gigafactoriilor AI?
„Faptul că nu figurăm pe lista țărilor participante necesită explicații clare”, a punctat oficialul european.
Planul Uniunii Europene vizează construcția a șapte centre specializate, menite să furnizeze puterea de calcul necesară dezvoltării modelelor avansate de inteligență artificială.
Structura proiectului este ambițioasă: patru centre de dimensiuni mai mici, dotate cu 25.000 - 75.000 de cipuri AI specializate, și trei centre de mare capacitate, care vor găzdui între 40.000 și 100.000 de unități de procesare.
Cu o miză totală de 30 de miliarde de euro, aceste centre reprezintă coloana vertebrală a următoarei etape de dezvoltare economică a Europei. În acest context, speranța rămâne ca autoritățile române să identifice rapid soluții pentru a repara această eroare și a integra România în fluxul tehnologic european, evitând astfel izolarea într-un domeniu vital pentru viitorul economiei.
