ICCJ a închis dosarul Declic: Savonea rămâne președinte, cetățenii pierd lupta

Ce a decis ICCJ în final?

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pus punct luptei juridice dusă de asociația Declic împotriva numirii lui Lia Savonea în funcția de președinte al instanței supreme. Vineri, 18 septembrie, magistrații au respins contestația, declarând-o inadmisibilă. Astfel, demersul comunității civice de a anula procedura s-a soldat cu un eșec procedural.

Această soluție vine într-un context în care ICCJ a respins anterior și alte cereri ale Declic, inclusiv sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și propunerea de a trimite o excepție de neconstituționalitate către Curtea Constituțională. Dosarul este acum închis complet.

Reacția reprezentanților Declic a fost una de nemulțumire profundă. Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoarea campaniilor, a numit ziua „neagră pentru justiția din România”.

O zi neagră pentru justiție!

Ea consideră că decizia trimite un semnal îngrijorător cetățenilor: magistrații s-au ascuns în spatele unei excepții de lipsă de interes, evitând să examineze fondul cauzei.

Pentru Pencea-Brădățan, situația transformă independența justiției într-un slogan gol de substanță.

Critica se îndreaptă și spre cei 70.000 de semnatari ai petiției „Nu mai promovați judecători toxici!”, cărora li se spune, practic, că nu au interes legitim să ceară o justiție corectă și transparentă.

Conflictul juridic a pornit în vara anului 2025, când Declic a atacat procedura Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acuzația a fost că desemnarea lui Lia Savonea a fost declanșată prematur și netransparent, înainte de expirarea termenului legal.

Ce urmează după dezbateri?

Traseul dosarului a fost sinuos, fiind plimbat timp de un an între instanțele din Cluj, Alba Iulia și, în final, Înalta Curte. Ironia situației este că dosarul a fost tranșat chiar de instanța condusă de persoana vizată de contestație, Lia Savonea.

În ședințele de judecată, avocații Declic au susținut că alegerea conducerii Curții Supreme nu este o simplă chestiune de „carieră”, ci afectează direct independența justiției, un drept de interes public. Roxana Mândruțiu, avocatul asociației, a explicat că sesizările către CJUE și CCR erau esențiale pentru a clarifica dacă numirea la vârf este o problemă internă sau o garanție constituțională.

Lia Savonea a refuzat să își judece propria numire, o situație care a stârnit critici privind conflictul de interese. Procesul a fost susținut de peste 70.000 de cetățeni. Cel mai probabil, asociația va sesiza Comisia Europeană pentru activarea articolului 258 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Decizia de respingere marchează un punct final în această etapă, lăsând loc de interpretare asupra viitorului mecanismelor de control al independenței justiției.