Internetul slab afectează afacerea și baniile firmelor din România

UE vizează digitalizarea a peste 90% din IMM-uri!

Consiliul European a revizuit, în august 2026, scopurile strategice ale inițiativei „Drumul spre deceniul digital”, un plan ambițios care își propune să elimine disparitățile tehnologice între statele membre până în 2030. Acest cadru se concentrează pe patru axe esențiale: dezvoltarea competențelor digitale, modernizarea infrastructrei de rețea, stimularea adopției tehnologice de către întreprinderi și modernizarea serviciilor publice prin digitalizare.

În mediul de afaceri, una dintre prioritățile esențiale stabilite de UE este ca peste 90% din mici și mijlocii întreprinderi (IMM) din Europa să ajungă, până în 2030, la un nivel minim de intensitate digitală. În prezent, doar 71,4% dintre IMM-urile statele membre ale Uniunii Europene au atins deja acest standar.

Un alt scop ambițios prevede ca cel puțin 300% din întreprinderile europene să integreze în activitățile lor soluții avansate precum serviciile de cloud computing, analiza masivă a datelor și utilizarea inteligenței artificiale.

De asemenea, UE dorește să asigure o conectivitate universală la standarde de gigabit și 5G, inclusiv în zonele rurale și izolate, recunoscând că infrastructura digitală nu este doar un instrument de comunicare, ci un pilier fundamental al competitivității economice.

România parte dintr-o poziție relativ favorabilă în ceea ce privește rețeaua fixă de internet.

La finalul anului 2025, numărul de abonați la servicii de internet fix a depășit suma de șapte milioane, reprezentând o creștere de trei procente comparativ cu anul anterior.

De ce nu se distribuie uniform progresul digital pe teritoriul național?

Conexiunile capabile să ofere viteze de gigabit au înregistrat o creștere semnificativă de zece și patru procente, iar cele realizate prin fibră optică până la locuință sau sediu au ajuns la cinci și șapte milioane, cu o creștere de șapte procente.

Interesant, extinderea rețelei a fost mai accentuată în mediul rural, unde numărul de conexiuni a crescut cu șase procente, față de un singur procent în mediul urban.

Totuși, această evoluție pozitive nu este uniformă distribuită pe teritoriul național. Conform datelor publicate de ANCOM, în anul 2025, într-un număr de 1.592 de localități din România nu există niciun serviciu de internet fix funcțional care să atingă sau să depășească pragul de minim 100 megabiți pe secundă.

Este important de precisat că această cifră nu indică lipsa totală de conexiune în aceste zone, ci lipsa unui abonament activ și stabil capabil să ofere performanța necesară pentru utilizări profesionale.

Pentru afaceri, o conexiune internet lentă, intermitentă sau subdimensionată poate genera pierderi semnificative, atât în timp, cât în resurse financiare. Activități esențiale precum trimiterea și primirea de documente electronice, accesarea aplicațiilor de afaceri în cloud, gestionarea comenzilor online, comunicarea eficientă cu clienții și furnizorii, precum și prelucrarea datelor în timp real, pot fi gravemente afectate de o infrastructură de rețea insuficientă.

Deși impactul economic exact al acestei deficienți nu este încă cuantificat prin statistici ufficiale naționale, experții și observații de teren confirmă că firmele care nu pot exploata plenamente avantajele digitalizării sunt expuse unui dezavantaj competitiv crescut, mai ales în contexte în care rapideză, fiabilitate și acces la tehnologii avansate devin critice pentru supraviețuire și creștere.