Marea reuniune din Kârgâzstan: China, Rusia și India sfidează hegemonia americană

Chine, Rusia și India se aliniază împotriva influenței americane!

Liderii Chinei, Rusiei și Indiei se reunesc săptămâna aceasta în Bișkek, capitala Kârgâzstanului, pentru un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Miza este una clară: reducerea dependenței de structurile internaționale dominate de Statele Unite.

Președintele chinez Xi Jinping, omologul său rus Vladimir Putin și premierul indian Narendra Modi și-au confirmat prezența la o serie de evenimente oficiale.

Agenda este densă și include discuții bilaterale strategice: o întrevedere între Putin și Xi este programată pentru luni, în timp ce marți, în ziua sesiunilor formale, liderul de la Kremlin se va întâlni cu președintele iranian Masoud Pezeshkian.

Pentru Moscova și Teheran, acest summit vine într-un moment de presiune internațională maximă.

Chia, Rusia și India se aliază împotriva Washingtonului!

Rusia, aflată la patru ani și jumătate de la declanșarea operațiunii militare în Ucraina, caută cu disperare să consolideze alianțele cu statele din afara blocului occidental.

În paralel, Iranul – implicat de șase luni într-un conflict regional tensionat cu SUA și Israel – vede în acest forum o platformă ideală pentru a-și întări legăturile cu partenerii din Eurasia.

Fondată în 2001 de China, Rusia și patru state central-asiatice, OCS a pornit ca un mecanism de dialog pentru securitatea regională. Deși organizația și-a extins considerabil influența și numărul de membri în ultimele două decenii, criticii notează că obiectivele sale concrete rămân adesea vagi, iar relevanța brandului său la nivel global este încă subiect de dezbatere.

În prezent, OCS numără zece state membre: Rusia, China, India, Iran, Pakistan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Acestora li se adaugă o listă lungă de „parteneri de dialog”, care participă la activități fără a avea statut de membru deplin. Beijingul și Moscova promovează constant OCS ca pe o alternativă viabilă la structuri precum G7 sau NATO, încercând să atragă statele membre prin programe de sprijin financiar și dezvoltare economică.

Este o mișcare calculată, menită să pună bazele unei ordini internaționale multipolare, în care influența Statelor Unite să nu mai fie singura busolă a politicii globale.