Mircea Miclea: Proiectul AUR cu drapelul în școli este total greșit

Disparități majore între instituțiile de învățământ!

Mircea Miclea, profesor universitar la Departamentul de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației, a lansat o critică aspră la adresa inițiativei legislative promovate de partidul AUR. Proiectul de lege în discuție propune instituirea unor ceremonii obligatorii în unitățile de învățământ, cu ocazia Zilei Drapelului Național.

Conform textului inițiat, aceste acte ar implica ridicarea steagului în fața conducerii instituției și a cadrelor didactice, susținerea de discursuri și evocări istorice de către elevi, precum și binecuvântarea simbolului național și intonarea imnului.

Pentru Miclea, această abordare este eronată în totalitate, argumentând că sentimentul patriotic nu poate fi generat prin impunerea unor ritualuri formale.

În cadrul unui dialog desfășurat cu Adriana Nedelea, specialistul în psihologie a explicat de ce consideră că inversarea raportului dintre fond și formă este o greșeală structurală. El susține că România persistă în eroarea de a crede că aspectul exterior, adică forma, poate genera substanța interioară. În viziunea sa, proiectul AUR reprezintă o simplă panglică ideologică, eventual cu nuanțe politice, care maschează absența unei substanțe reale. Miclea punctează că ceremonia nu creează coeziune socială și nu construiește societatea; dimpotrivă, ritualurile sunt, de regulă, un efect al unui spirit deja cultivat.

De exemplu, dacă se cultivă ideea că învățarea duce la rezultate concrete sau că muncirea corectă aduce beneficii comunității, se formează un patriotism sănătos, bazat pe producerea de valoare pentru semenii din aceeași țară.

Abia după ce aceste competențe sunt internalizate, expresia lor sub formă de ceremonial devine relevantă, dar nu esențială.

Abia după internalizarea competențelor!

Critica centrală se concentrează pe mecanismul prin care proiectul încearcă să ascundă lipsa substanței prin crearea unui ritual. Miclea subliniază că patriotismul autentic nu reșide în gestul mecanic de salutarea drapelului, ci în acțiunile zilnice prin care individul contribuie la bunăstarea societății.

O simplă panglică ideologică nu va declanșa o creștere semnificativă a patriotismului sănătos, în care cetățeanul face efectiv ceva pentru țara sa, nu doar execută un gest simbolic și revine la o prestație profesională sau școlară mediocră.

Într-o țară unde nivelul analfabetismului funcțional este ridicat, specialistul nu se așteaptă ca populația să identifice această incongruență.

El anticipă că mulți cetățeni vor considera că ritualul impus va genera automat și substanța morală lipse, confuzie pe care o numește caracteristica definitorie a României: țara formelor fără fond.

Contextul mai larg al interviului acordat Spotmedia evidențiază starea gravă a sistemului educațional românesc și impactul său asupra întregii structuri sociale. Miclea avertizează că o școală care produce analfabeți funcționali generează cetățeni vulnerabili la manipulare, o forță de muncă slab pregătită, o economie cu grad redus de competitivitate și o societate cu coeziune diminuată.

El ilustrează consecințele practice: incapacitatea de a înțelege un contract semnat, dificultatea de a verifica veridicitatea unei știri sau lipsa capacității de a gândi critic. Această vulnerabilitate crescută face ca problema educației să devină, în opinia sa, o chestiune de siguranță națională.

Prin urmare, critica adusă proiectului AUR trebuie înțeleasă în această logică: problema nu este absența ritualurilor, ci incapacitatea statului de a oferi o educație de calitate și șanse egale tuturor copiilor, indiferent de locația geografică a nașterii.

Disparități majore între instituții!

Datele statistice relevă disparități majore între instituțiile de învățământ, iar calitatea cadrului didactic rămâne factorul determinant pentru performanța elevului. Miclea afirmă clar că un profesor bun asigură rezultate bune, iar unul slab conduce la rezultate slabe, ceea ce face ca investiția în calitatea profesorului să fie cheia rezolvării.

Ca soluție, el propune crearea unei platforme naționale care să permită oricărui copil, fie că locuiește într-un sat izolat sau într-un metropolă, să acceseze lecțiile celor mai buni profesori din țară.

În plus, susține implementarea evaluărilor naționale încă din etapa gimnazială, pentru identificarea și corectarea problemelor înainte ca elevul să ajungă la examenul final, Evaluarea Națională.

Pentru elevii care se întrebă de ce ar trebui să învețe într-un astfel de sistem, Miclea oferă un „Câtă cunoaștere, atâta libertate.” El argumentează că profunzimea cunoașterii conferă libertatea de a nu fi manipulat. Cu cât înțelegem mai multe lucruri în detaliu, cu atât suntem mai puțin susceptibili la influențele externe, deoarece deținem instrumentele necesare pentru a gândi critic și a filtra informațiile.

Lipsa cunoașterii ne face prizonieri ai platformelor digitale, ai trolilor sau ai inteligenței artificiale, reducându-ne libertatea. Concluzia sa este directă: pentru a fi liber, trebuie să înveți; dacă nu înveți, ești controlat.

Interviul integral cu Mircea Miclea, care abordează teme precum rezultatele dezastroase ale școlii românești, analfabetismul funcțional, rolul profesorilor și al politicienilor, precum și soluțiile viabile pentru transformarea educației, este disponibil pe canalul de YouTube al Spotmedia. Articolul original a apărut prima dată pe site-ul spotmedia. ro, sub titlul „Mircea Miclea, despre proiectul AUR cu drapelul în școli: Totul este greșit”.