Miruță vrea ca limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete să fie parte din pachetul de legi

Cum creăm un set de reguli coerent și integrat?

Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale și membru al USR, a cerut formal ca restricțiile privind durata mandatului conducătorilor entităților de intelligence să fie integrate în pachetul larg de legi dedicat securității naționale. Deși susține inițial demersul colegilor săi din partid, el propune ca această regulă să nu fie adoptată izolat, ci analizată împreună cu restul actelor normative care vizează arhitectura de securitate a țării.

Declarația a fost publicată într-un document consultat de G4 Media, în care Ministerul Apărării exprimă acordul față de direcția generală a legiferării, dar adaugă rezerve tehnico-juridice semnificative.

Argumentația ministrului se bazează pe necesitatea unei corelări riguroase a textelor legale pentru a evita golurile normative sau nesiguranțele juridice. Miruță subliniază că, pentru eficiența actului normativ, regulile care limitează temporal exercitarea funcției de director în structurile de informații trebuie dezbatute în contextul întregului proces de restructurare a legislației de securitate.

Consideră că, deși problema este actuală și face parte din preocupările legislative ale instituțiilor implicate, tratarea ei separat de pachetul principal nu este o opțiune potrivită.

Printre motivele invocate de conducerea ministerului se numără lipsa definiției clare a condițiilor și a procedurilor de reînnoire a mandatului. Conform analizei, dacă se introduce o limitare fără a specifica cum se gestionează prelungirea, actul nu îndeplinește criteriile de claritate, precizie și previzibilitate impuse de articolul 36, alineatul (1) din Legea nr. 24/2000, care reglementează tehnica legislativă.

Documentul atrage și atenția asupra faptului că noua reglementare va afecta relațiile juridice existente, formate sub vechea legislație, dar care nu au epuizat încă toate efectele până la intrarea în vigoare a noului cadru.

Neclaritățile afectează previzibilitatea sistemului!

Inițiativa legislativă curentă nu oferă soluții pentru aceste tranziții, o deficiență care încalcă dispozițiile articolului 26 din aceeași lege.

Aceste neclarități influențează negativ previzibilitatea sistemului și calitatea normei, o situație contrară principiului stabilit în articolul 1, alineatul (5) din Constituția României.

Un alt punct critic ridicat de Miruță privește statutul juridic al unor entități specifice.

Conform articolului 1 din Legea nr. 92/1996 (privind Serviciul de Telecomunicații Speciale) și al articolelor 1 și 14, alineatul (1), litera b) din Legea nr. 191/1998 (privind Serviciul de Protecție și Pază), cele două structuri nu pot fi asimilate automat cu serviciile de informații.

Misiunile lor fundamentale sunt de o specializare ridicată, desfășurate în domenii distincte de cel de colectare, verificare și exploatare a datelor privind siguranța națională.

Pentru a crea un set de reguli coerent și integrat, ministrul sugerează necesitatea clarificării statutului institucional al Direcției Generale de Informații a Apărării. Acest lucru ar putea fi realizat prin adoptarea unui proiect de lege distinct, dedicat exclusiv modului de organizare și funcționare a acestei structuri militare.

Pe scena politică, deputatul Emanuel Ungureanu a anunțat marți că adoptarea legii de limitare a mandatelor șefilor serviciilor secrete a suferit o nouă amânare, inițiată la propunerea formațiunii AUR. Astfel, discuțiile rămân deschise, așteptând consolidarea cadrului legal complex al securității.