StiriDinBucuresti
Actualitate

Presa străină, uimită de operațiunea Dunării în România

Cristina Barbu 03.08.2026

Cum a reacționat presa internațională la detonarea stâncii de la Cernavodă?

Publicat: 03.08.2026 23:19 | Ultima actualizare: 03.08.2026 23:20

Operațiunea prin care autoritățile române au detonat o stâncă pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei nucleare Cernavodă, desfășurată luni, 3 august, a captat atenția presei internaționale. Forțele navale românești au reușit să disloce stânca Parjoaia din zona Bala, deviind astfel un volum mai mare de apă către brațul vechi al Dunării și, implicit, către centrala de la Cernavodă.

Această intervenție a devenit rapid un exemplu elocvent al impactului secetei și al crizei energetice asupra infrastructurilor critice din Europa, fiind prezentată de jurnaliștii străini ca o măsură excepțională.

Publicații de prestigiu și agenții de presă, printre care The Guardian, Reuters, Le Figaro și Bloomberg, au relatat despre detonarea controlată a formațiunii stâncoase care bloca fluxul de apă către unul dintre brațele fluviului. Cotidianul francez Le Figaro a subliniat că forțele navale românești au efectuat o „explozie controlată” pe albia Dunării pentru a crește debitul și a asigura alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă.

Publicația franceză a menționat că intervenția a mobilizat peste 100 de specialiști militari și geniști, după ce o masivă formațiune stâncoasă a obstrucționat fluxul de apă către uzină. Jurnaliștii francezi au accentuat că această măsură a fost luată în contextul nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării, o situație care pune presiune pe producția de energie nucleară atât în România, cât și în Ungaria.

Sub titlul „România conduce o explozie controlată pentru a devia apa din Dunăre, afectată de secetă, către un reactor nuclear”, publicația britanică The Guardian a descris operațiunea ca pe o măsură excepțională, evidențiind gravitatea crizei energetice din Europa Centrală și de Est. Potrivit The Guardian, explozia a implicat utilizarea a 180 kg de explozibili pentru a elimina formațiunea stâncoasă care limita fluxul de apă. Cotidianul a subliniat că atât România, cât și Ungaria au fost nevoite să reducă activitatea reactoarelor nucleare din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Detonarea stâncii pentru Cernavodă: o soluție disperată sau genială?!

The Guardian a mai arătat că situația afectează și alte state din regiune: în Serbia, principala hidrocentrală funcționează la doar 20% din capacitate, iar autoritățile au solicitat întâlniri de urgență pentru a gestiona situația energetică.

Conform Reuters, producătorul român Nuclearelectrica a fost deja nevoit să închidă unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al apei.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, citat de Reuters, a declarat: „Fiecare zi după miercuri sau joi, în care centrala nucleară funcționează, este o victorie.” Agenția a notat că, după explozie, autoritățile române își continuă activitatea de construire a unui baraj temporar care să direcționeze mai multă apă către zona de captare a centralei.

Bloomberg a raportat că operațiunea include și scufundarea mai multor barje încărcate cu piatră și alte materiale pentru un baraj temporar, menit să crească fluxul către Cernavodă. Potrivit agenției, lucrările vor fi finalizate în următoarele zile. Publicația bulgară Novinite a scris că Sofia urmărește îndeaproape evoluția nivelului Dunării, dar centrala nucleară Kozlodui continuă să funcționeze la capacitate normală.

Conform sursei citate, sistemul de răcire al centralei bulgare este alimentat dintr-o zonă mai adâncă a râului, care continuă să asigure un flux suficient de apă.

În schimb, nivelul extrem de scăzut al Dunării afectează deja navigația în unele sectoare ale fluviului, iar anumite legături de transport au fost suspendate.

Ministrul Radu Miruță, după detonarea stâncii Parjoaia, a declarat: „Miercuri, joi, în cel mai fericit caz, Cernavodă ar fi fost oprită.” Între timp, excavatoare gigantice și barje sunt mobilizate pentru a salva navigația pe Dunăre, al cărei debit se apropie de un minim istoric.

Share:

More stories: