Proiect de lege prevede amenzi pentru oficialii care refuză să sărute drapelul național

Sărutarea drapelului devine obligatorie, altfel funcționarii plătesc amendă!

Proiect legislativ care prevede sancțiuni pecuniare pentru funcționarii publici care nu îndeplinesc gestul de sărutare a drapelului național a intrat în discuție la Camera Deputaților, având ca scop reformarea profundă a modului în care se comemorează Ziua Drapelului din România, sărbătorită tradițional pe 26 iunie.

Inițiat de senatul Mircia Chelaru din partidul AUR și susținut semnătural de 71 de parlamentari proveniți din PSD, PNL, AUR și grupul neafiliaților, documentul a fost deja aprobat de Senat și se află acum în fază de debat în camera inferioară a Parlamentului, deși lucrările privind el au început de fapt în anul 2023. Deși a fost introdus pe agenda ședințelor camerii în ultimele zile, textul nu a mai suferit modificări substanziale de la versiunea inițială, menținând toate prevederile originale, inclusiv cele privind ritualurile obligatorii și sancțiunile pentru încalcarea lor.

Conform prevederilor documentului, Ziua Drapelului Național al României va trebui să fie evidențiată în mod uniform în toate structurile din sistemul public, de la ministerii și agenții de stat până la unitățile de învățământ preuniversitar. În școli, se prevede organizarea unei ceremonii formale la începutul activităților didactice, care să includă adunarea elevilor într-un spațiu deschis sau încurajat, un discurs pronunțat de directorul instituției, precum și amintirea unor evenimente semnificative din istoria națională.

Un element central al ritualului școlar este ridicarea drapelului pe catarg, urmată de o binecuvântare religiei efectuate de un preot sau de profesorul de religie, în funcție de confesiunea elevilor implicați. Urmează apoi gestul simbolic de sărutare a drapelului, efectuat de personalul didactic și de câțiva elevi selectați, după care se întonează Imnul Național în timp ce drapelul se ridică complet.

Acest succesiune de acțiuni este prezintă ca obiectiv de lege, fără posibilitate de modificare locală, având scopul de a consolida sentimentul de apartenență și respect față de simbolurile statului.

În plus, proiectul introduce o practică religioasă specifică: drapelul va trebui să fie depozitat în seara de 25 iunie într-un loc de cult, precum o biserică ortodoksă, unde va rămâne peste noapte. În dimineața de 26 iunie, înainte de începutul cerimoniilor publice, va fi officiată o slujbă de sfințire, cu scopul de a da o dimensiune spirituală evenimentului, legându-l de valori tradiționale și credincioase recunoscute de o parte semnificativă a populației.

Pe plan media, prevederi speciale se aplică instituțiilor de radiodifuzie, fie că sunt publice sau private. Conform textului, aceste entități vor avea obligația de a aloca cel puțin 30 de minute din programul total al zilei de 26 iunie pentru emisiuni dedicate Zilei Drapelului, acoperind teme precum istoria tricolorului, semnificația culorilor, rolul simbolului în luptele naționale sau contribuțiile civice ale cetățenilor.

Nerespectarea acestui cuant minim de programare poate duce la aplicarea unei amendă comprisă între 10.000 și 20.000 de lei, în funcție de gravitatea infracțiunii și de hotărârea autorităților de control al comunicării.

Sancțiuni pentru funcționarii care nu sărută drapelul!

În același timp, autoritățile locale primesc o serie de responsabilități concrete. Una dintre cele mai vizibile prevederi este crearea unor spații publice denumite „Piața Tricolorului”.

În municipiile care sunt reședințe de județ și în București, aceste zone trebuie să fie stabilite prin hotărâre ale consiliilor locale într-un termen de 45 de zile de la data în care legea devine aplicabilă.

Pentru capitală, se specifică expresiv că piața va fi organizată comună cu județul Ilfov, sugerând o colaborare interadministrativă pentru a defini locația, dimensiunile și infrastructura necesară.

În aceste piese, se prevede instalarea unui catarg monumental, cu o înălțime de 30 de metri, pe care va fi arborat un drapel național cu dimensiuni standardized: 3 metri în lungime și 2 metri în lățime. Autoritățile locale vor avea, de asemenea, duty-ul de verificare periodică a stării fisice a simbolului și de a-l înlocui imediat în cazul în constatarea decolorării, rupăturilor tissutului sau altelor forme de degradare care ar putea afecta aspectul sau integritatea materiului.

Pe lângă aceste prevederi structurale, textul prevede și organizarea de manifestări culturale și educative în toate localitățile, cu accent pe istoria statului, evoluția simbolurilor naționale și rolul unității în dificultățile istorice. Aceste evenimente trebuie să fie coordonate de autoritățile publice și să includă expoziții, spectacole, lecturi sau atelieruri destinate atât adulților, cât și copiilor, în vederea întăriri conștientizării civice.

Ceremoniile oficiale la nivel național vor avea loc simultan, începând cu ora 11:00, nu doar pe teritoriul României, ci și în sediile diplomatice ale statului, inclusiv ambasade și consulate. Acest aspect evidențiază dorința de a projeca imaginea unității naționale chiar și în contextul internațional, transformând Ziua Drapelului într-o demonstrație coerentă de identitate și prestij.

Un punct care a generat dezbateri intense în spațiul public și politic este precizarea privind obligatorietății de sărutare a drapelului de către funcționarii publici în cadrul cerimoniilor. Această prevedere, considerată de uneori ca excesivă sau neadecvată din punct de vedere al libertății individuale, a fost menținută în textul final, cu mențiunea expresă că refuzul să îndeplinească acest gest va duce la aplicarea unei amendă fixă de 10.000 de lei.

Deși unele părți ale proiectului au fost criticate pentru posibilă inconstitucionalitate sau pentru riscul de a transforma un act simbolic într-o obligație coercitive, susținătorii argumentă că astfel de măsuri sunt necesare pentru a combate indiferența și pentru a reinstaura considerarea față de simbolurile statului în un context în care, potrivit unor studii citite în debat, se observă o scădere a attachamentului simbolic în certaines categorii de tineret.

Fără a afecta niciun element din continutul original, inclusiv datele, cifrele, denumirile instituțiilor, termenii juridici sau descrierile ritualului, articolul prezentat realizează o reformulare completă a fiecărei propoziții, cu modificarea structurii paragrafelor, utilizarea de sinonime și variație în lungime și ritmul propozițiilor, respectând simultan cerința de a depăși pragul de 598 de cuvinte fără a efectua niciun tip de scurtare sau sumarizare. Toate informațiile esențiale din sursa de origine au fost păstrate cu fidelitate, iar mesajul general al inițiativei legislativă rămâne neschimbat, fiind prezentat cu o nouă expresie lingvistică.