Războiul din Ucraina: Cum ne lovește în buzunare criza petrolieră din Kazahstan

Marea Neagră, un butoi cu pulbere pentru securitatea României?

Recenta escaladare a tensiunilor din Marea Neagră, marcată de atacuri cu drone asupra unor tancuri petroliere la terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorossiisk, a stârnit un val de îngrijorare la nivel internațional. Pentru România, aceste evenimente au repercusiuni directe asupra securității energetice.

Săptămâna trecută, nave ce transportau țiței kazah au fost vizate de drone în portul rusesc, incidente care nu sunt izolate, ci se înscriu într-un context mai larg al conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Portul Novorossiisk, devenit un refugiu pentru Flota Rusă din Marea Neagră după retragerea acesteia din Crimeea, este acum o țintă strategică pentru forțele ucrainene. Retragerea flotei a fost determinată de sute de atacuri anterioare cu drone aeriene, navale și rachete, declanșate de la începutul războiului. Pe lângă rolul său militar, Novorossiisk este și un punct cheie pentru „flota fantomă” a Moscovei, angajată în transportul țițeiului rusesc. Atacurile cu drone, care au început în noiembrie 2025 și s-au intensificat luna aceasta, au stârnit reacții vehemente din partea oficialilor kazahi.

Kazahstanul acuză, Ucraina neagă: Ce se întâmplă cu petrolul din Marea Neagră?!

Ministerul de Externe al Kazahstanului a calificat, la 19 iulie, aceste atacuri drept o „încălcare inacceptabilă” a intereselor economice ale țării. Oficialii kazahi au acuzat că aceste acțiuni vizează „destabilizarea comerțului internațional legitim, a piețelor energetice mondiale și a securității lanțurilor globale de aprovizionare cu transport și logistică”.

O zi mai târziu, ambasadorul Ucrainei în Kazahstan a respins acuzațiile, subliniind lipsa „oricărei dovezi” că dronele ar fi de origine ucraineană și îndemnând Kazahstanul să evite „acuzațiile pripite și nefondate”.

Situația din Marea Neagră are un impact direct și semnificativ asupra României, având în vedere dependența majoră a țării noastre de țițeiul kazah. Conform datelor din 2025, România își asigură aproximativ 63% din necesarul de țiței din Kazahstan. Mai mult, rafinăria Petromidia, deținută de KazMunay Gaz, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, depinde în totalitate de țițeiul transportat prin conducta CPC.

Petrolul kazah: O dependență periculoasă pentru România?!

În ciuda gravității situației, reacțiile oficialilor români au fost variate. Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a rămas tăcut, fără nicio postare pe Facebook pe acest subiect.

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a declarat că Rompetrol, controlată de KazMunayGas, „caută soluții suplimentare de transport al țițeiului pentru a asigura continuarea normală a activității de rafinare pe parcursul lunii august”.

Ce soluții avem pentru amenințarea din Marea Neagră?

El a avertizat că, în cazul în care problema nu va fi rezolvată, compania estimează o scădere de 10-15% a producției rafinăriei Petromidia în luna respectivă.

Oana Țoiu, deputat și membră a Comisiei pentru politică externă, a confirmat existența unor discuții cu Kazahstanul, menționând că ambasadoarea României a fost trimisă pentru negocieri la Ministerul de Externe și la ministerele de resort. Ea a explicat că transporturile sunt „suspendate temporar până la restabilirea condițiilor de securitate” și că există o „micșorare tehnică a volumului de producție pentru a permite practic evitarea riscului de suprasolicitare a capacităților de depozitare”.

Țoiu a subliniat că această discuție se poartă și la nivel european, deoarece 80% din exporturile Kazahstanului tranzitează conducta ce ajunge la portul de la Marea Neagră, iar accesul României la petrolul kazah este esențial.