Rezultatele PISA 2025 ar trebui să trezească autoritățile din somn

Școala bate talentul? Datele PISA 2025 arată o criză structurală!

Miclea: Datele PISA 2025 relevă o criză structurală a educației din România, cu impact direct asupra coeziunii sociale

Vineri, 8 septembrie 2026, Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a publicat pe Edupedu. ro o analiză care nu lasă loc de interpretări optimiste.

Mesajul este clar: performanțele elevilor români la testarea internațională PISA continuă să scadă, o tendință constantă care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți.

Expertul semnalează o eroziune vizibilă a calității formative, România fiind plasată sub media organizației OECD la toate domeniile evaluate – matematică, lectură, științe, dar și la noul criteriu de competențe digitale.

Un aspect care a atras atenția specială este poziționarea României printre primele 10 țări și regiuni economice (din 91 de participanți) unde disparitățile dintre instituțiile de învățământ sunt extrem de accentuate. Miclea avertizează că, în aceste zone, aproximativ jumătate din variația scorurilor nu vine din capacitatea intelectuală individuală, ci din factorul instituțional – adică din școala în care te înscrii.

Concluzia e dură: rezultatele academice depind critic de mediul educativ, nu de talentul nativ al tinerilor.

Inegalitatea creează un cerc vicios în educația românească!

În interviu, Miclea descrie această inegalitate ca pe un fenomen care se autoîntărește. Disparitățile din sistem se transmit societății, generând prăpăstii sociale tot mai profunde.

Distanța dintre absolvenții din medii privilegiate, care acced la școli de elită, și cei din categorii defavorizate, care frecventează instituții cu resurse limitate, tinde să se agraveze.

Datele globale din acest an confirmă tendința: distanța dintre performanța celor mai buni și a celor mai slabi elevi a atins un record istoric în cadrul programului PISA.

Expertul consideră reducerea inegalității dintre școli o prioritate strategică. Se previzioneză o divergență tot mai mare în modurile de viață și de Această polarizare este descrisă ca o problemă de securitate națională, întrucât creșterea inegalității afectează coeziunea comunității.

Analiza tehnică a rezultatelor, prezentată de Miclea, oferă cifre precise care subliniază gravitatea situației. La disciplina Științe, România a obținut un scor de 425, în timp ce media OECD se situează la 484.

De ce cifrele PISA 2025 ar trebui să ne șocheze pe toți?

Comparativ cu ediția din 2022, țara noastră a coborât cu șapte locuri în clasament. La lectura, scorul înregistrat a fost de 413, cu aceeași scădere de șapte poziții față de anul menționat anterior. În cazul matematicii, rezultatele au fost de 419, înregistrând o pierdere de două locuri în raport cu 2022.

Aceste date indică o deteriorare generalizată a performanțelor școlare, un semnal alarmant pentru decidenții din domeniul educațional.

O noutate importantă din acest an a fost includerea evaluării competențelor digitale, o inițiativă menită să reflecte necesitățile unei societăți și economii în transformare rapidă. Din păcate, România a înregistrat și aici un rezultat sub media OECD.

În timp ce media internațională pentru acest domeniu este de 500 de puncte, scorul României s-a situat la 442, confirmând o lagă semnificativă în adaptarea sistemului educațional la cerințele digitale moderne.

Mircea Miclea, cunoscut ca unicul ministru din istoria recentă a României care a părăsit funcția în urma refuzului premierului Călin Popescu Tăriceanu de a aloca bugetul promis de 5% din PIB pentru educație, a comentat reacția așteptată a guvernanților. El exprimă scepticismul că autoritățile actuale vor fi cu adevărat șocate de aceste date, presupunând că atenția este îndreptată spre interese proprii, mai degrabă decât spre binele național.

Bugetul educațional e ignorat: România pică din nou la PISA!

Un alt argument central al analizei vizează investițiile în educație. Datele PISA evidențiază o corelație clară: până la o cheltuială anuală de 85.000 de dolari per elev, creșterea bugetului duce direct la îmbunătățirea performanțelor.

Depășind acest prag, nu se mai observă o legătură directă între sumele alocate și rezultatele obținute la teste. România se află încă departe de acest nivel optim, indiferent de nivelul de învățământ (primar, gimnazial sau liceal).

Prin urmare, Miclea susține că autoritățile ar trebui să înțeleagă că alocarea de fonduri suplimentare este esențială pentru progres, o concluzie susținută de date, nu de opinii de sindicat.

El critică tăierile recente din bugetul educațional, inclusiv eliminarea burselor sociale în timpul vacanței, considerându-le contraproductoare.

Expertul insistă asupra importanței calității instituționale în determinarea succesului academic. România se numără printre primele zece state în care apartenența la o anumită școală explică 50% din diferențele de scoruri.

Această proporție, care depășește 50%, este considerată un indicator al unei inegalități structurale profunde, care nu se va rezolva de la sine.