Sărăcia și discriminarea accelerează îmbătrânirea biologică
Cât de repede îmbătrânești cu adevărat?
Un studiu internațional vast, publicat în revista Nature Human Behaviour, a scos la iveală o legătură directă între sărăcie, discriminare și accelerarea procesului de îmbătrânire biologică. Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană, în colaborare cu specialiști de la Universitatea Columbia din New York, au analizat datele a 65.919 de participanți, cu vârste între zero și 86 de ani, provenite din 140 de studii independente.
Culture picks:
Vârsta biologică, care reflectă starea reală a organismului și ritmul său de îmbătrânire, a fost evaluată cu ajutorul „ceasurilor epigenetice”, instrumente care examinează modificările chimice ale ADN-ului pentru a estima vârsta biologică a unei persoane. Aceste metode sofisticate au permis cercetătorilor să înțeleagă modul în care factorii de mediu, stilul de viață și condițiile socio-economice influențează sănătatea.
Rezultatele studiului arată că statutul socio-economic precar și expunerea la discriminare sunt asociate cu o accelerare a procesului de îmbătrânire biologică.
De asemenea, s-a constatat că efectele inegalităților sociale se manifestă încă din copilărie, copiii din familii defavorizate prezentând deja semne de îmbătrânire biologică accelerată. Mai mult, aceste efecte par să persiste pe parcursul vieții, adulții proveniți din medii socio-economice defavorizate continuând să prezinte indicatori ai unei îmbătrâniri mai rapide.
Există diferențe de îmbătrânire între grupurile etnice?
Datele studiului au evidențiat și diferențe între grupurile etnice și rasiale, participanții afro-americani prezentând o îmbătrânire biologică mai rapidă comparativ cu cei albi.
De asemenea, au fost observate diferențe între participanții latino și cei albi, deși mai puțin pronunțate.
Cercetătorii consideră că rezultatele acestui studiu pot contribui la dezvoltarea unor instrumente mai eficiente pentru evaluarea impactului politicilor sociale asupra sănătății.
În viitor, astfel de metode ar putea fi utilizate pentru a măsura efectele programelor de combatere a sărăciei, reformelor din educație și intervențiilor medicale, oferind o imagine mai clară asupra legăturii dintre condițiile sociale și ritmul îmbătrânirii biologice.
More stories: