SRI a prins un spion rus care filma bazele NATO din România

SRI a neutralizat un agent rus care filma obiective militare strategice!

SRI a descoperit și neutralizat un agent al serviciilor ruse care acționa în România, filmând obiective militare estratégice și transmitând informațiile prin intermediul aplicației de mesaje Telegram. Cazul a fost publicat pe data de 8 septembrie 2026, la ora 15:24, de către jurnalista Alexandra Costea, în rubrica de actualitate a portalului Puterea. ro.

Un cetățean rus de 40 de ani, stabilit pe teritoriul României, a fost surprins în flagrant de-ofițeri ai Serviciului Român de Informații în timp ce realizează filmări și fotografii ale bazelor militare utilizate de forțele NATO în diverse părți ale țării. Aceste înregistrări au fost ulterior transmise către un contact necunoscut prin intermediul platformei de mesaje instantanee Telegram. Deși în textul inițial apare o menționare greșită a aplicației WhatsApp, investigațiile au confirmat că canalul de comunicare utilizat de suspect a fost exclusiv Telegram.

În timpul înregistrărilor, individul a visat obiecte de mare importantă pentru apararea națională și securitatea alianței, inclusiv centre de comunicații strategice, instalații ale Sistemului Național de Apărare, structuri responsabile pentru ordine publică și siguranță națională, precum și alte puncte critice din infrastructura natională. Printre locurile filmate au fost bazele militare situate în județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov, precum și în municipiul București, unde funcționează atât unități românești, cât și formații multinaționale ale Alianței Atlantice de Nord.

Investigațiile au révélat că suspectul nu a acționat singur, ci a fost ghidat și coordonat de un intermediar necunoscut, care i-a transmis instrucțiuni precise despre ce tipuri de materiale audio-video trebuia să colecteze și unde să le realizeze. Aceste indicări au provenit, conform declarațiilor SRI, de la entități legate de Federația Rusă, care coordonă rețele similare în diferite state europene.

Modul de operare observat în acest caz se încadrează într-un model cunoscut și deja întâlnit în anterioare operatiuni dezvaluite de autoritățile române în ani precedenti, în special în 2024 și 2025.

Pe parcursul de aproximativ cinci luni, între februarie și iulie 2026, individul a fost supus supraveghere continuă de părți ofițeri ai SRI, care au monitorizat mișcările sale, interacțiunile și activitățile de filmare. Această observație atentă a permis identificarea întregii rețele de acțiuni, inclusiv legăturile cu partenerii externi ai investigației.

În cadrul acestui proces, au colaborat étroit prosecutori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), precum și reprezentanţi ai serviciilor de informații ale statelor aliancate, ceea ce a dus la o acţiune coordonată pe mai multe nivele.

Conform declarațiilor oficiale ale Serviciului Român de Informații, măsurile preventive și investigativă luate în timp util, împreună cu acţiunile autorităţilor naţionale și cooperarea cu partenerii străini, au dus la oprirea planului înainte ca acesta să poată produce efecte prejudiciabile pentru securitatea naţională. Fără intervenţia timpurie a SRI şi a partenerilor săi, acţiunea ar fi putut duce la comprometerea informaţii sensibile, expunerea vulnerabilităţilor în sistemele de apărare sau chiar facilitarea acţiunilor de tip diversiv sau de sabotaj pe teritoriul României.

Procurorii au numit „diversiune” faptele suspectului!

Procurorii DIICOT au aprofundat investigaţia şi au stabilit că suspectul nu s-a limitat doar la filmarea pasivă a obiectivelor, ci a produs şi transmis materiale detaliate care includeau imagini ale echipamentelor militare, deplasările personalului armat și mișcările tehnicii de luptă, atât a forţelor româneşti, cât şi a aliancelor. Aceste date ar fi putut fi utilizate pentru a planifica operaţii militare neautorizate, pentru a identifica puncte slabe în defensă sau pentru a sprijina activităţi de informaţie în desfavorul intereselor naţionale ale României şi ale aliilor sale.

În ceea ce priveşte obiectivele vizate, investigaţiile au confirmat că suspectul a concentrat atenţia pe instalatii militare din patru judeţe și pe cele din capitală. Printre ele au fost incluse bazele folosite de troopere naţionale și multinationale, centrele de comandă și control, instalaţii logistice, precum și alte obiective de interes estratégic.

De asemenea, au fost menţionate, în cadrul comunicatului oficial al SRI, aeronavele de transport ucrainene de tip Antonov, care au fost monitorizate în timpul zborurilor lor pe spaţiul aerian român, sugerând un interes particular al agentului pentru capacităţile logistice ale aliantului ucrainesc în contextul conflictului regional.

Procurorii au caracterizat faptele însoţite de suspect ca fiind „tentativă la acte de diversiune”, o calificare juridică care reflectă gravitatea acţiunilor, datorită potenţialului lor de a afecta direct securitatea naţională. În conformitate cu prevederile legii, acţiunile de acest tip sunt prevedute să fie sancţionate cu pedepsi de închisoare, mai ales atunci când sunt realizate în beneficia unui stat străin şi cu scopul de a prejudica interesul public esențial.

În urma încheierii fazei de investigaţie, dosarul a fost transmis în faţă autorităţilor judecătoreşti. Procurorii au formulat o cerere de arestare preventivă pe termen de 30 de zile, măsură care este în evaluare la Curtea de Apel Bucureşti. Această măsură precautelară are ca scop să împiedice posibilele încercări de fuga, de alterare a dovadelor sau de continuare a activităţilor ilegale în libertate, în asteptarea julgamentului final.

Representanţii SRI au precizat, de asemenea, că modul de recrutare şi utilizare al suspectului se aliniază cu un model observat și în alte cazuri similare: Federaţia Rusă continuă să se îndreajează spre persoane vulnerabile, fie din punct de vedere economic, social sau juridic, pentru a le asigura colaborarea în activităţi de informaţie sau de sabotaj pe teritoriul altor state. Această strategie permite entităţilor ruse să minimizeze riscurile proprii, în timp ce exploatează accesul şi cunoştinţele persoanelor recrutate local.

Deși suspectul a fost privit inițial ca un cetățean comun, investigaţiile au arătat că activităţile sale au fost parte dintr-o reţea mai largă, cu legături transnaţionale și obiective clar definite. Fără intervenţia timpurie a SRI şi a partenerilor săi, riscul ca informaţiile colectate să ajungă în mâinile entităţilor hostile şi să fie folosite în scopuri prejudiciale pentru România şi aliţii ei ar fi fost semnificativ.