Tensiuni în Parlament pe legea salarizării: acuzații de sabotaj și replici dure

Stimulente și creșteri salariale propuse

Ministerul Muncii a aruncat vineri, după-amiaza, bomba: proiectul de lege privind salarizarea angajaților din fonduri publice. Așa cum anticipase ministrul interimar Dragoș Pîslaru la ieșirea de la Cotroceni, nemulțumirile nu au întârziat să apară. Vicepremierul Oana Gheorghiu a intrat imediat în joc, vorbind despre salarii și acuzând PSD de… ce anume, rămâne de văzut, textul original fiind neclar în acest punct.

Florin Manole, care a deținut același portofoliu la Ministerul Muncii, a intervenit, conform DCNews, cu o precizare importantă: în 2027, un proiect de lege ar fi putut aduce o creștere salarială semnificativă, cu o rată de peste 20 de zile. Însă, avertizează Manole, salariile românilor ar putea fi, de fapt, diminuate cu 20 de zile, ceea ce ar însemna o scădere drastică a veniturilor.

Adevărul sau populism?

Proiectul de lege aduce și vești bune pentru anumite categorii. În domeniul educației, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor primi stimulente cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază. Personalul didactic din zone izolate și din învățământul special va beneficia, de asemenea, de stimulente de până la 15%.

În administrația publică, personalul contractual va vedea o creștere de 5% pentru condițiile de muncă, iar pentru munca în locuri complet izolate, stimulentele pot ajunge până la 15%. Cât despre sectorul public, salariile personalului din instituțiile financiare sunt prevăzute în bugetul general. Pentru siguranța și securitatea rutieră, se propun creșteri de până la 20%, însă salariile personalului din sistemul de securitate și ordine publică ar putea ajunge la o majorare de până la 70%.

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a comentat situația la B1TV, lansând o întrebare retorică: „Cred că cineva nu ar dori să dea mai mulți bani acum pentru a-l face un politician bun? Desigur, este cel mai simplu. Dar dacă ești un politician responsabil, îi spui adevărul oamenilor. Nu îi minți, nu îi înșeli, nu le spui că îi dai bani și apoi nu ai unde să-i dai.” Declarația subliniază dilema dintre promisiunile electorale și realitatea economică, sugerând că unii ar putea fi tentați să ofere iluzii, în loc să prezinte o imagine clară a situației financiare.