Trump atacă dur Comitetul Nobel după refuzul premiului pentru pace

Dezamăgire și atac dur după refuzul premiului

După ce Comitetul Nobel i-a refuzat Premiul pentru Pace pentru anul 2026, Donald Trump a reacționat rapid și cu un ton dur.

Pe platforma sa Truth Social, el a redistribuit un mesaj controversat care lovește atât decizia comitetului, cât și alegerea laureatei – juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay.

În postul respectiv, se afirmă că acordarea premiului Pillay reprezintă o degradare a semnificației istorice a distincției și un atentat împotriva valorilor pe care Nobelul pentru Pace le promovează. Trump nu a făcut declarații personale imediat după anunț, dar mesajul său a fost amplasat în mod strategic pe rețeaua sa.

Legătura dintre premiu și sancțiuni

Atenția este atrasă asupra antecedentelor profesionale ale Pillay, în special funcția sa de judecătoare la Curtea Penală Internațională (CPI).

Doar câteva ore după anunțul premiului, administrația Trump a anunțat sancțiuni împotriva CPI – un moment temporal care nu a fost văzut ca o coincidență, ci ca o demonstrație clară a ostilității Statelor Unite față de această instituție.

Administrația Trump dorește desființarea completă a CPI, considerând-o o amenințare pentru suveranitatea Americii și a aliatilor săi. În comentariul redistribuit, Pillay este prezentată ca o adversară declarată a Statelor Unite și a Izraelului.

Activitatea ei la CPI este descrisă ca parțială și motivată de partidism.

O istorie de decizii controverse

Se afirmă că, în funcția sa de judecătoare, ea ar fi lăudat teroriștii și ar fi compensat grupul Hamas – acțiuni prezentate ca incompatibile cu misiunea de promovare a pacei. De asemenea, se acuză-o că a condus o „anchetă falsă” privind acuzățiile de genocid adresate Izraelului, susținând că aceste declarații nu au bază în dovezi și au slăbit procedurile penale împotriva funcționarilor israelieni.

Postul continuă cu o comparație istorică, amintind că Comitetul Nobel i-a acordat anterior premiul lui Yasser Arafat – o figură descrisă ca „râvnit”.

Această referință are ca scop să consolideze ideea că comisia are un istoric de decizii contestabile și că alegerea lui Pillay se încadrează într-un model defectuos de evaluare.

Tensiuni internaționale și reacții

Totuși, mesajul nu lipsește de laude pentru Trump. În postul redistribuit, sunt evidențiate realizările sale diplomatice: Acordurile lui Abraham, descrise ca „imposibile” la început, dar acum extinse; readucerea ostaticilor americani din zonele de conflict; eforturile pentru a opri războiul dintre Rusia și Ucraina; lupta împotriva iranianului – descris ca „principalul sponsor al terorismului” – și încercările de reconstrucție a Gaza.

Aceste realizări sunt prezentate ca exact tipul de contribuții pe care Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să le recunoască.

The Guardian a observat că ironiile lui Pillay adresate lui Trump, formulate câteva minute după anunțul său ca câștigătoare, nu l-au convins pe președinte să accepte verdictul. Într-adevăr, sancțiunile impuse de administrația Trump vineri, 9 octombrie – doar câteva ore după câștigarea premiului de către Pillay – au stârnit tensiuni diplomatice cu aliații europeni.

Aceștia au salutat decizia Comitetului Nobel și au exprimat preocupare față de acțiunile Statelor Unite împotriva unei instituții judiciare internaționale.

O atitudine ostilă de lungă durată

Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a public condamnat sancțiunile, declarând că acestea nu vor opri activitatea tribunalului și că scopul lor este de a submina statul de drept internațional și de a afecta o instituție judiciară independentă.

Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, printr-un comunicat trimis de Reuters, că președintele Trump nu va permite niciodată ca CPI să urmărească penal pe cetățeni americani. Prin sancțiunile actuale, a declarat el, Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instanță, vor tăia resursele ei și o vor paraliza.

Administrația Trump are o atitudine ostilă cunoscută față de CPI, având aplicat anterior sancțiuni împotriva procurorilor și judecătorilor acestei instituții. Măsura de vineri, totuși, este cea mai amplă acțiune întreprinsă până acum împotriva CPI, marcând o escaladare semnificativă a tensiunii dintre Washington și instituțiile internaționale.