Viorel Pașca și ceilalți inculpați din dosarul azilelor din Bihor, sub control judiciar

Control judiciar, nu arest preventiv

Decizia Tribunalului București de a-i plasa pe Viorel Pașca și pe ceilalți cinci inculpați din dosarul azilelor ilegale din Bihor sub control judiciar, în loc de arest preventiv, arată, de fapt, slăbiciunile argumentației prezentate de DIICOT. Magistratul a subliniat că Ministerul Public nu a reușit să justifice de ce era nevoie de cea mai dură măsură preventivă, invocând lipsa individualizării victimelor și a actelor materiale de trafic de persoane.

Potrivit motivării instanței, procurorii nu au reușit, până la acest moment, să identifice cu precizie cele 210 acte materiale de trafic de persoane imputate inculpaților. Judecătorul a accentuat că lipsesc detalii concrete care să permită o analiză distinctă a fiecărui presupus act de exploatare. Acest lucru împiedică instanța să evalueze corect necesitatea unei măsuri privative de libertate. Chiar dacă acuzația nu exclude o suspiciune rezonabilă privind mecanismul infracțional, absența individualizării afectează proporționalitatea și necesitatea arestării preventive.

Magistratul a remarcat că, deși acuzația se referă la un număr mare de fapte și la un fenomen infracțional amplu, cerințele privind detalierea situației de fapt devin din ce în ce mai stringente, inclusiv în faza de verificare a măsurii preventive. Fără o individualizare clară a fiecărei presupuse victime și a fiecărui act material, instanța nu poate verifica dacă fiecare faptă corespunde unei situații concrete de exploatare.

Prin urmare, analiza se limitează la mecanismul infracțional descris în ansamblu.

DIICOT, critici severe de la judecători

Judecătorul a concluzionat că pericolul actual pentru ordinea publică derivă, în principal, din gravitatea acuzațiilor și din impactul social firesc al unor astfel de fapte. Cu toate acestea, nu au fost prezentate elemente concrete care să demonstreze că doar o măsură privativă de libertate ar putea înlătura acest pericol.

Instanța a considerat că măsura controlului judiciar este suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procesului și pentru a preveni comiterea altor fapte.

Această decizie subliniază importanța detaliilor în acuzații și a justificării temeinice a măsurilor preventive solicitate, chiar și în cazurile care implică un număr mare de fapte și o complexitate ridicată a mecanismului infracțional. Absența acestor elemente poate duce la respingerea solicitărilor de arest preventiv, chiar și în dosare cu un puternic ecou public.