DIICOT cere arestarea lui Viorel Pașca și a familiei sale în cazul azilelor din Bihor

Niceasy Dan, șocat de azilul ilegal din Bihor?!

Investigaţia a început la 1 iulie, când procurorii au reţinut şase persoane implicate în conducerea unei reţele de locuinţe clandestine: Viorel Paşca, în calitate de lider al Asociaţiei Dumbrava - God Wears Care, soţia sa Florica Paşca, cei trei fii ai cuplului - Abel Timothy, Viorel Emanuel şi Daniel Sabin Paşca - precum şi Delia Mioara Pacala, responsabilă cu administrarea unor ramuri ale organizaţiei.

Culture picks

Doliu în fotbalul românesc: Gabi Mureșan, fost campion cu CFR Cluj, a murit la 44 de aniFacundo Tello, arbitrul cu un record de 10 roșii într-un meci, la Franța – MarocCutremur în Vrancea: Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit seismulTribunalul suspendă congresul PNL, partidul are doi șefi și nouă procese

Citiţi şi: Niceasy Dan, prima reacţie în cazul azilului ilegal din Bihor: Ne întoarcem la incapacitatea statului român de a opera cu strategii care au indicatori clari Urmează-ne în Discover a doua zi, dosarul a ajuns la Curtea de la Bucureşti cu o propunere de arestare preventivă, dar magistratul a respins cererea DIICOT, optând pentru măsura mai uşoară a controlului judiciar, o decizie contestată atât de procurori, cât şi de familia Pasca, care doresc să ridice complet restricţiile. Alte articole Atacul lui Elijah Bolojan asupra Justiţiei, DEMONTAT în instanţă!

Curtea de Apel din Bucureşti a anulat Comitetul prin care prim-ministrul demis urma să modifice Legea Justiţiei a Parchetului Principal, o reacţie fermă la presiunea publică asupra DIICOT în cazul azilului din Bihor: Procurorii nu Ancheta arată că Viorel Pășca nu a avut nicio pregătire sau autorizație pentru gestionarea unor astfel de facilități și că victimele, cele mai multe dintre ele cu boli mintale, erau extrem de vulnerabile, incapabile să se opună sau să comunice.

Magistrata știa de azilul ilegal, dar a ignorat totul?!

Magistrata Andrada Albescu, care a rezolvat inițial cazul, a recunoscut natura ilegală a azilului, dar a considerat că spațiile de cazare respectă standardele minime de igienă, având în vedere riscul alternativ de a părăsi bolnavii fără nicio formă de îngrijire. Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu au funcţionat în conformitate cu cadrul juridic aplicabil prestării de servicii sociale şi nu au îndeplinit standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele adăpostite au beneficiat de facilităţi de cazare dotate cu paturi speciale, săli de lenjerie, grupuri sanitare şi televizoare, care au relevat spaţii adecvate de cazare, curăţare şi igienă.

Oaspeții au fost, de asemenea, furnizate în mod constant cu alimente, îmbrăcăminte, medicamente și acces la servicii medicale.

Aceste circumstanţe nu sunt de natură să elimine suspiciunea rezonabilă sau concluziile extrase din alte dovezi ale unor deficienţe grave în gestionarea medicamentelor, lipsa personalului calificat, lipsa supravegherii sau nerespectarea standardelor stabilite în legislaţia privind serviciile sociale, dar arată că prezenta cauză nu corespunde ipotezei persoanelor abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, ceea ce reduce intensitatea pericolului specific pe care pârâtul l-ar cauza în general, a afirmat Curtea.