Viorica Dăncilă anunță că ar opri ajutorul pentru Ucraina dacă ar redeveni premier

Ce atenție a primit mediul antreprenorial?

Viorica Dăncilă a prezentat recent un set detaliat de priorități guvernamentale, susținând că, în cazul în care ar prelua din nou funcția de șef al Executivului, inițiativele sale s-ar concentra asupra a trei direcții majore. Acestea includ stimularea sectoarelor cu potențial ridicat, exploatarea eficientă a bogățiilor naturale ale țării și, o măsură considerată controversată, suspendarea fluxurilor de asistență destinate Ucrainei.

Fosta premier a insistat asupra importanței realizării unui audit complet pentru a identifica starea reală a instituțiilor statului, argumentând că actuala administrație a demonstrat o lipsă cronică de transparență și asumare.

A treia direcție, pe care Dăncilă o recunoaște că ar putea genera reacții negative și etichetări politice, constă în oprirea ajutoarelor financiare către Kiev.

Ea a invocat modelele adoptate de Polonia și Bulgaria, sugerând că România ar trebui să urmeze aceeași cale. Argumentul central este că statul român are nevoie urgentă de stabilitate financiară și de resurse interne.

Deși a recunoscut importanța vecinătății și a sprijinului oferit până acum, Dăncilă a folosit o metaforă familială: este imperativ să te asiguri mai întâi de bunăstarea propriei familii înainte de a ajuta vecinii, atâta timp cât resursele permit.

Pe lângă cele trei piloni menționați inițial, Dăncilă a solicitat permisiunea de a aduce în discuție o serie suplimentară de măsuri. Printre acestea se numără implementarea unui audit riguros pentru a determina punctul de plecare al reformelor. Criticând administrațiile anterioare pentru lipsa de transparență, ea a subliniat incertitudinea privind situația reală a României, ceea ce justifică necesitatea unei verificări exhaustive a conturilor și a proceselor instituționale.

O atenție deosebită a fost acordată mediului antreprenorial, pe care Dăncilă îl consideră motorul principal al economiei. Ea a pledat pentru revenirea la regimul fiscal aplicat în perioada 2018-2019, care prevedea un impozit pe dividende de 5% și un impozit pe cifra de afaceri de 1%.

Potrivit analizei sale, abandonarea acestor măsuri a dus la falimentul a numeroase companii și la închiderea unor afaceri, fenomen care a redus încasările bugetare și a contribuit la creșterea șomajului.

Dăncilă susține că susținerea fermă a antreprenoriatului ar oferi o soluție vitală pentru criza actuală.

În paralel, fosta premier a evidențiat importanța consolidării relațiilor cu partenerii externi de încredere.

Ea consideră că generarea de credibilitate și stabilirea unor legături economice solide sunt cruciale pentru atragerea investițiilor străine, mai ales într-o perioadă descrisă ca fiind tulburată.

Lipsa unei politici coerente în acest sens ar împiedica România să beneficieze de fluxurile de capital necesare.

Critica la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost una dură, concentrându-se pe modul în care au fost aplicate măsurile de austeritate.

Dăncilă a afirmat că aceste restricții ar fi trebuit să înceapă de la nivelul superior al administrației, prin reducerea numărului de agenții, a secretarilor de stat și a subvențiilor acordate partidelor politice.

Economia se conduce doar prin împrumuturi?

În schimb, ea a observat că presiunea fiscală a lovit categorii vulnerabile, cum ar fi mamele, elevii, studenții, persoanele cu dizabilități și pensionarii.

Interogat de Bogdan Chirieac despre recomandările pentru viitorul Executiv sau pentru continuarea mandatului lui Bolojan, Dăncilă a exprimat scepticismul că actualul premier își va schimba stilul de guvernare. Ea a criticat abordarea bazată pe tăieri generale, susținând că o țară nu se poate administra exclusiv prin conjugarea verbului „a tăia” și prin impunerea de taxe suplimentare.

Conform analizei sale, când prețurile cresc simultan cu impozitarea, puterea de cumpărare scade, impactând negativ consumul și, implicit, produsul intern brut.

Deoarece consumul reprezintă o componentă majoră a PIB-ului, această dinamică afectează tot sistemul economic, inclusiv mediul de afaceri, care se confruntă cu o cerere redusă pentru produsele sale.

Dăncilă a concluzionat că abordarea actuală este greșită, deoarece o economie nu se gestionează doar prin împrumuturi, ci prin stabilirea unei direcții clare de dezvoltare și prin susținerea activă a anumitor sectoare. Ea a menționat că, în prezent, nu identifică niciun domeniu economic care să primească un sprijin explicit din partea guvernului român.

Într-o a doua secvență a interviului, Dăncilă a reiterat ideea că strategia Guvernului a fost defectuoasă din start, fiind concepută exclusiv din perspectiva balanței bugetare.

Ea a ilustrat acest lucru prin referirea la obiectivul de a strânge 3 miliarde de lei la buget, sumă care, conform percepției sale, a fost colectată prin impozitare selectivă a grupurilor sociale precum mamele și veteranii de război.

Această metodă ignoră dimensiunea socială a Constituției României, element absent din guvernarea actuală.

Fosta premier a subliniat că, în fața provocărilor actuale, România nu mai are timp de experimente administrative.

Ea a insistat asupra necesității angajării persoanelor cu experiență și expertiză demonstrată, evitând numirile de persoane pentru care funcția de secretar de stat sau ministru reprezintă primul loc de muncă.

Lipsa specializării în domenii critice a fost identificată ca un punct slab major.

De asemenea, Dăncilă a atras atenția asupra golului din politica externă a României, într-o perioadă în care acest aspect este vital. Ea a făcut o precizare importantă privind competențele instituționale: deși președintele are atribuții în domeniul diplomației, politica externă aparține în mod exclusiv Guvernului.

Lipsa unei direcții clare în acest sens a fost considerată o deficiență structurală a actualei administrații.