Recesiunea lovește bugetele românilor cu întârziere: efectele se simt abia în 2027

Fonduri europene: marja de manevră?

Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, trage un semnal de alarmă: impactul recesiunii actuale nu se va vedea în buzunarele românilor peste noapte. Conform analizei sale, există un decalaj de aproximativ un an între indicatorii macroeconomici și sentimentul real din gospodării.

Recuperarea puterii de cumpărare este estimată a începe doar în 2027, într-un scenariu optimist. Prognoza vine dintr-un interviu acordat publicației „Adevărul”, în contextul lansării raportului intern al băncii, „Răbdarea se epuizează”.

Documentul subliniază că, deși ritmul de creștere trimestrial ar trebui să devină pozitiv din T4, bugetele familiilor vor avea nevoie de mai mult timp pentru a respira.

Risc de stagnare: lecția din Spania și Italia?

În prima jumătate a anului, economia națională a înregistrat o scădere de 0,7%, confirmând intrarea oficial în recesiune. Dascălu explică că revenirea la o dinamică sănătoasă nu este automată.

Ea depinde de doi factori critici: stabilizarea prețurilor prin reducerea inflației și evitarea unor noi șocuri externe. Revirimentul economic ar putea fi simțit efectiv de populație abia spre finalul anului viitor, într-o perspectivă de redresare lentă, dar constantă.

O temă centrală a discuției a fost rolul fondurilor europene, într-un moment în care România a ratat obiectivele Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar viitorul finanțărilor UE pare incert, în urma anunțurilor de diminuare a bugetelor comunitare. Dascălu precizează că, deși alocările viitoare sunt încă în negociere, resursele pentru perioada curentă sunt deja aprobate și disponibile. Totuși, rata de absorbție pe termen multianual este considerată scăzută, prioritățile fiind direcționate masiv către PNRR. Gradul de absorbție actual se situează la 31%.

Pentru perioada 2027–2029, există o marjă de manevră pentru a canaliza investițiile prin programul de coeziune sau prin mecanismul SAFE, asigurând continuitatea finanțărilor externe.

Reforme structurale și infrastructură?

Un alt aspect analizat a fost riscul ca România să se alăture clubului țărilor europene care, după o perioadă de expansiune, au stagnat, similar cu Portugalia, Italia sau Spania. Aceste economii încep să fie depășite de țări precum Cehia, Slovenia sau Polonia.

Dascălu punctează că Spania, deși a trecut printr-o criză a datoriei și a implementat reforme impopulare, a reușit să devină un performer economic remarcabil în ultimii ani.

Diferența fundamentală constă în deschiderea spre reforme structurale, ale căror beneficii devin vizibile în timp. În contrast, România nu a adoptat un astfel de modus operandi, ceea ce limitează potențialul său de creștere sustenabilă.

Polonia, modelul de succes regional!

Reformele necesare sunt aceleași transformări structurale dezbătute de ani de zile. Un exemplu elocvent este domeniul Cercetării și Dezvoltării (R&D), unde România se află la coada Uniunii Europene, depășind cu mult țintele asumate inițial. Din punct de vedere al infrastructurii, s-au realizat progrese semnificative recent, ceea ce deschide calea către valorificarea zonelor cu grad ridicat de șomaj și salarii mai mici.

Regiunea din estul țării ar putea câștiga competitivitate pe măsură ce rețelele de transport și comunicații se extind spre aceste zone.

Compararea cu alte economii regionale evidențiază divergențele de performanță.

Polonia este citată ca un model de succes, având unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din zonă, corelat cu rezultate solide în educație, inclusiv numărul de absolvenți cu studii superioare și scorurile la testele PISA.

Creștere sub potențial: datele BCR?

Cehia se poziționează, de asemenea, pe o poziție avantajoasă. Pe de altă parte, Italia traversează o perioadă de creștere economică minimă, cu un potențial redus de generare a valorii adăugate.

România se confruntă cu o serie de trei ani consecutivi în care creșterea reală a fost sub potențialul teoretic al economiei. În 2024, produsul intern brut a crescut cu aproximativ 0,9%, iar în 2025, avansul s-a limitat la circa 0,7%. Pentru anul curent, se anticipatează o finalizare în teritoriul negativ. Potrivit estimărilor BCR, potențialul de creștere structurală a României se situează între 2,2% și 2,3%. Acest interval reprezintă nivelul de expansiune care nu generează presiuni excesive asupra inflației și menține un nivel optim de ocupare a forței de muncă.

Lipsa unei forțe de muncă suficient de calificată este identificată ca una dintre cauzele principale ale acestei subperformanțe persistente, într-un context global marcat de încetinirea economiei mondiale, influențată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu.