Europa pregătește un negociator-șef pentru discuții directe cu Kremlinul privind Ucraina

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene!

Capitala europeană intră într-o fază de Această figuranță ar fi responsabilă de negocierea termenilor unei eventualități de pace în conflictul ucrainean.

Confruntarea centrală pentru decidenții de la Bruxelles nu este doar identificarea mecanismului, ci alegerea individului care va accepta această sarcină delicată și plină de incertitudini, conform analizei publicate de Politico.

Urgența temei a crescut considerabil în cursul acestei săptămâni, moment culminant fiind marcat de deplasarea emisarului american Steve Witkoff pe teritoriul Rusiei.

Scopul său a fost formularea unei propuneri către președintele rus pentru organizarea unui summit trilateral, în care Donald Trump și Volodimir Zelenski s-ar alătura, având ca țintă principală forțarea implementării unui armistițiu.

Petr Pavel, șeful statului Ceh, a subliniat marți realitatea diplomatică actuală, susținând că Kremlinul nu mai recunoaște Uniunea Europeană în calitatea sa de autoritate legitimă. Liderul rus pare reticent să engageze o conversație cu Ursula von der Leyen și nici măcar nu mai comunică cu Kaja Kallas. Mai mult, contactul verbal s-a oprit și cu alte personalități europene de prim plan, printre care Emmanuel Macron.

În acest context, Pavel a sugerat că blocul comunitar trebuie să identifice fie o singură personalitate, fie o mică grupare de indivizi care să articuleze vocea continentului.

Aceștia nu neapărat trebuie să poarte titlurile instituționale ale UE sau NATO, ci să fie lideri care primeau un mandat clar din partea colegilor lor pentru a conduce procesul de negociere.

Nemulțumirea a fost amplificată recent de atitudinea lui Donald Trump, care a generat tensiuni în rândul Kievului și al partenerilor europeni. Președintele american a optat să discute direct cu Putin, omițând consultarea aliaților, ceea ce a creat percepția că Washingtonul se inclină tot mai mult spre poziția Moscovei în acest conflict care s-a prelungit pe parcursul a aproape cinci ani.

Această mișcare a readus în centrul atenției, în Bruxelles și în diverse alte capitale, necesitatea ca Europa să își construiască propriul canal de comunicare cu Kremlinul.

Obiectivul este dublu: protejarea intereselor strategice regionale și întărirea capacității Ucrainei de a rezista la un acord potențial defavorabil.

David Lidington, cercetător senior la Institutul Regal de Studii de Serviciu Combinat din Londra, a admis că, indiferent de neplăcerea inițială, instituirea unui canal de comunicare cu Putin este o idee utilă. Deși nu este optimist cu privire la rezultatele imediate pe termen scurt, el consideră că existența unei linii deschise care poate fi activată odată cu apariția unei oportunități nu este un dezavantaj.

Totuși, consensul nu este total între diplomați și funcționari în ceea ce privește profilul ideal al candidatului pentru această misiune.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, are experiența negocierilor directe cu Trump în domeniul comercial, în timp ce António Costa, președintele Consiliului European, a inițiat anterior, prin intermediul personalului său de cabinet, o linie de legătură cu administrația de la Moscova. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, constituie o alternativă credibilă, dat fiind faptul că reprezintă interesul european global.

Cu toate acestea, un diplomat dintr-un stat membru, care a solicitat anonimatul pentru a discuta aspecte sensibile, așa cum au făcut și alți interlocutori citați de Politico, a arătat că cercurile decizionale din Bruxelles trebuie să accepte că un acord încheiat cu Putin și Trump nu va fi guvernat de protocolurile interne ale Uniunii.

„Nu putem trimite două sau trei persoane care să vorbească toate în numele UE”, a explicat diplomatul. Selecția celui care va finaliza reprezentarea UE va fi dictată de valoarea adăugată pe care acea persoană o poate oferi, nu de rivalitățile personale pentru putere sau de preferințe egocentrice.

În afara structurilor instituționale ale UE, un nume care câștigă vizibilitate este cel al lui Alexander Stubb, președintele Finlandei.

Bjoern Seibert, consilierul Ursulei, a fost la Oslo!

Două argumente solide susțin candidatura sa: acesta are probabil cea mai bună relație personală cu Trump dintre toți liderii europeni, iar Finlanda deține o experiență istorică profundă în gestionarea raporturilor cu Rusia.

Cele două națiuni împărtășesc o frontieră comună de 1.300 de kilometri și au fost implicate în confruntări militare în trecut. Diplomatul a notat că Stubb atrage atenția datorită cunoștințelor acumulate de Helsinki despre Rusia și tradiției sale de dialog cu vecinul de est.

„Ei cunosc mai bine decât oricine din partea noastră ce este necesar pentru a te simti în siguranță într-o asemenea situație”, a precizat el.

Un al doilea diplomat european a observat că Stubb a fost singurul care a făcut un pas înainte până acum pentru a demonstra leadership politic la nivel înalt. Acesta ar putea evolua spre statutul de emisar al Europei la un viitor summit de pace.

Marți, Stubb s-a aflat în Norvegia, împreună cu Zelenski și Witkoff, pentru a purta discuții pregătitoare înainte de vizita emisarului american în Rusia, unde avea programată o întâlnire cu Putin.

La reuniunea de la Oslo a fost prezent și Bjoern Seibert, cel mai apropiat consilier al Ursulei von der Leyen. Acesta a participat la ședințele consilierilor pentru securitate națională organizate în cadrul Coaliției de Voință, care susține eforturile Ucrainei. Un al treilea diplomat european a insistat că este vital ca Uniunea Europeană în sine să fie reprezentată la masa negocierilor, în locul unui grup restrâns de puteri precum Germania, Franța și Marea Britanie.

Implicația practică este că atât Seibert, cât și Pedro Lourtie, principalul consilier al lui Costa, trebuie să fie incluși în discuțiile de pregătire, conform afirmației diplomatului.

De asemenea, statele membre ale UE trebuie să primească informații corecte și complete despre evoluția negocierilor.

Potrivit unui al patrulea diplomat european, liderii UE l-au întrebat pe Costa, la summit-ul de săptămâna trecută desfășurat la Bruxelles, dacă a sosit momentul să discute cu Putin. Costa a Totuși, diplomatul a comentat că Costa ar trebui să înceapă să vorbească cu Kremlinul dacă Europa dorește să joace un rol activ în negocieri.

Prin tăcere, se ajută adversarii.

Acest al patrulea diplomat a considerat că António Costa ar fi o alegere mai adecvată decât von der Leyen sau Kallas. Ambele femei sunt percepute ca fiind prea angajate pe partea Ucrainei pentru a putea reprezenta eficient UE la nivel de șefi de stat.

Kallas, în special, l-a criticat repetat pe Trump.

„Costa dă impresia că ar putea fi un mediator mai imparțial”, a concluzionat diplomatul.

Comisia Europeană susține că UE este deja prezentă în discuțiile de pace, indicând participarea lui Seibert la reuniunea de marți de la Oslo. Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a declarat miercuri jurnaliștilor că obiectivul principal la Oslo a fost explorarea condițiilor necesare pentru o eventuală trecere la discuții trilaterale sau chiar multilaterale, cu Ucraina și Rusia prezente la aceeași masă.

Ea a menționat că conversațiile s-au axat pe aspectele teritoriale, de securitate și pe prosperitatea Ucrainei postbelice. Se așteaptă ca Witkoff să informeze Kievul și statele europene despre rezultatele vizitei sale și ale întâlnirii cu Putin.

„Ceea ce este foarte important este să fim la masa negocierilor, să ne putem prezenta poziția și să ne implicăm în urmărirea unui obiectiv comun: încheierea acestui război îngrozitor”, a adăugat ea.