Ce se întâmplă cu plajele de pe Marea Neagră?
Curtea Constituțională a României ar putea lua o decizie miercuri în cazul sesizării președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind utilizarea plajei Mării Negre.
Culture picks
Accident în Neamț: șoferiță a sărit în albia unui râu, doi copii răniți
Sabotaj la Uzina Carfil: ucraineanul căutat de România, arestat la Varșovia
Mirele a pus camere ascunse în cabană pentru a surprinde invitații în ipostaze intime
Derby-ul Clujului: CFR învinsă, scandal rasist și 4 goluriÎn noiembrie a anului trecut, șeful statului a trimis Curții o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
De ce președintele Dan consideră legea neconstituțională?
Noua soluție legislativă instituie posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate a plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic care sunt situate pe raza lor administrativ‑teritorială, cu destinația de plajă publică.
Șeful statului arată în sesizare că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt prevăzute în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. El atrage atenția că autoritățile administrației publice locale, care nu reprezintă instituții de utilitate publică, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. Astfel, soluția legislativă ce vizează atribuirea a unei cote contravine dispozițiilor articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție, apreciază președintele, potrivit Agerpres.
Reacții din mediul local
Reprezentanții consiliilor locale de pe litoral au reacționat cu îngrijorare, temându‑se că pierderea controlului direct asupra unor porțiuni semnificative de plajă ar putea afecta veniturile din turism și gestionarea durabilă a zonei. De asemenea, asociațiile de mediu au subliniat riscul ca delegarea gratuită a terenurilor să conducă la exploatare necontrolată și la degradarea ecosistemelor costiere.
Ce înseamnă asta pentru turiști?
În contextul creșterii numărului de turiști și a presiunii asupra infrastructurii de pe litoral, dezbaterea constituțională devine un punct focal pentru echilibrul dintre interesele publice și cele private.
Dacă CCR va declara legea neconstituțională, guvernul va trebui să regândească complet mecanismul de partajare a plajelor, eventual printr‑o nouă lege care să impună criterii stricte de transparență și consultare publică.
Care este viitorul plajelor de pe Marea Neagră?
În cazul în care legea este respinsă, plajele vor rămâne în posesia statului, iar autoritățile locale vor trebui să negocieze cu proprietarii pentru a obține accesul public. Dacă legea este acceptată, 20% din plajele turistice vor fi puse la dispoziție gratuită autorităților locale, ceea ce ar putea facilita dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor pentru vizitatori, dar și crește riscul de suprasolicitare.
Decizia Curții Constituționale va stabili dacă statul poate delega gratuit plajele către administrațiile locale sau dacă trebuie să se găsească alte modalități de a asigura accesul public și protecția mediului. În orice caz, acest caz va avea repercusiuni majore asupra modului în care se gestionează litoralul românesc și asupra intereselor economice și de mediu ale regiunii.
