Va reuși PSD să mențină ratingul de credit?
Menținerea ratingului de credit al României în afara zonei „junk” depinde de formatarea rapidă a unui executiv orientat spre reforme.
Culture picks
Retrogradarea: România riscă retrogradarea economică, avertizează consilierul premierului
România susține Statele Unite după vizita la Washington
Gigafactories: România ratează startul în cursa AI: Exclusă din programul european de miliarde
Stația de apă Cerbureni, modernizată înainte de termenPublicat pe 02.08.2026 la ora 20:53, știrea a fost preluată de numeroase surse.
Pe 7 august, agenţia Moody’s trebuie să decidă dacă România va cădea în categoria „junk” sau va rămâne în clasă BBB_ cu perspectivă negativă, ultimă poziție înainte de eticheta „junk”.
În aceleași zile, agenţia Fitch a anunțat inițial o reducere a ratingului spre „junk”, dar după 48 de ore a revizuit poziția și a lăsat țara în categoria curentă, considerată acceptabilă de investitori.
Analizând comentarii de specialiști, comentatori și analiști politici, se observă că Moody’s aplică criteriile calitative într-un mod mai sever și mai rigid decât concurența. Observatorii care au urmărit scena politică pot face o paralele între guvernarea PSD, cu premierul Ciolacu, și cea PNL‑USR‑UDMR, condusă de premierul Bolojan.
În perioada în care PSD a făcut parte din coaliție, executivul lui Bolojan a funcționat ca și cum ar fi avut frâna de mână trasă, deoarece miniștrii social‑democrați au blocat măsurile esențiale de reducere a cheltuielilor statului, единственный путь pentru echilibrarea situației fiscal‑bugetare. După moţiunea de cenzură, chiar și fără plină autoritate, echipa lui Bolojan a reușit să scadă semnificativ deficitul bugetator, un nivel suficient pentru a convinge Fitch să renunțe la idee de a downgrade România în „junk”.
Un alt element semnalat este consumul fondului de rezervă: premierul Ciolacu
Un viitor cabinet conducător de PSD prevede relansarea fiscală, creșterea prosperității și extinderea protecției sociale. Totuși, autorii acestui plan par să ignore că pentru a atinge aceste obiective sunt necesare sume pe care România nu le deține. Soluția propusă de PSD constă în introducerea unei impozitări progresive, cu taxe și impozite mari aplicate multinationalelor și bancilor, adică transferul de bogatie de la cei mai buni la cei mai săraci.
Nu există studii de impact care să prezinte cât timp ar dura implementarea unui asemenea sistem sau ce riscuri ar implica de mutare a activităților în jurisdicții cu fiscalitate mai ușoară, efect care ar approfondi săracia națională.
Aspectul esențial rămâne faptul că PSD a fost de multe ori asociat cu favorirea baronilor locali și a clientelei politice, acordându-le „conducte” prin care se sifonează resursele statului, fenomén documentat de presa și de instanțele judiciaroare. Pentru a acoperi toate cazurile de fraudă, dilapidare și furt din bugetul de stat în perioada în care executivul a fost conducat de Ciucă și Ciolacu ar fi necesar un volum întreg.
Un alt element semnalat este consumul fondului de rezervă: premierul Ciolacu l-a devalizat în sume uriaşe, aproximativ zece ori mai mari decât în guvernările anterioare. În contraste, premierul Bolojan a „aprins lumina” în magazinele statului, expunând publicului faptele de furt bugetar, fără inhibiții și fără limite.
Intenția lui Grindeanu de a accede la funcția de premier este considerată total ilogică și periculoasă, deoarece ar duce România spre ratingul „junk” prin deciziile agentiilor de rating, cu riscul de colaps economic, inclusiv pentru el însuși și pentru PSD.
În schimb, executivul lui Bolojan, chiar și față de obstacolele pusă de PSD, a manageat să îndrumeze țona pe traiectoria corectă și a câștigat încrederea partenerilor occidentali, factor care a contribuit la decizia finală luată de Fitch de a mența ratingul în zona non‑junk.
Aceste elemente, împreună cu datele exacte menționate, subliniază necesitatea unei politici fiscale responsable și de reformă pentru a evita căderea în zona „junk” și pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
