Sistemul energetic românesc, la un pas de colaps?!
Guvernul a decretat stare de alertă națională pentru luna august, o decizie luată pe fondul scăderii producției de energie electrică și a riscului de închidere a reactorului doi de la Cernavodă. Specialiștii avertizează că sistemul energetic funcționează la limită, iar în anumite condiții, chiar și un blackout nu poate fi exclus.
Culture picks
Retrogradarea: România riscă retrogradarea economică, avertizează consilierul premierului
România susține Statele Unite după vizita la Washington
Gigafactories: România ratează startul în cursa AI: Exclusă din programul european de miliarde
Stația de apă Cerbureni, modernizată înainte de termenVulnerabilitățile multiple împing sistemul energetic românesc spre o situație critică.
Pe lângă problemele de la Cernavodă, mai multe centrale hidroelectrice sunt în revizie, iar unele termocentrale se confruntă cu incendii, lucrări de întreținere sau chiar insolvență.
La toate acestea se adaugă efectele secetei prelungite și nivelul extrem de scăzut al Dunării, care reduce semnificativ producția de energie.
Energia nucleară, soluția urgentă pentru criza energetică din România?!
Un expert în securitate energetică a subliniat că lipsa investițiilor în sectorul nuclear este o problemă majoră.
Întrebat dacă România riscă un blackout, acesta a „Acum, cu închiderea reactoarelor, cu problemele pe care le avem, putem atrage atenția asupra oricărui lucru. Și la un blackout. Suntem la limita, la pragul unui blackout.” El a insistat că vulnerabilitatea sistemului nu ar trebui subestimată.
Ce ar trebui să facă România pentru a evita o criză energetică? Potrivit expertului, soluția este accelerarea investițiilor în energia nucleară. Aceasta este considerată esențială pentru stabilitatea pe termen lung a sistemului.
Situația actuală este agravată de dependența istorică a României de combustibilii fosili, ale căror disponibilitate și prețuri sunt extrem de volatile pe piața internațională. Tranziția către surse regenerabile de energie, deși absolut necesară, este lentă și nu poate compensa rapid deficitele existente. Lipsa unei strategii energetice coerente pe termen lung a dus la subfinanțarea infrastructurii și la amânarea modernizării, lăsând țara vulnerabilă în fața șocurilor externe și a condițiilor meteorologice extreme.
