Daniel David: Analfabetismul funcțional, semnal de alarmă pentru România

PISA 2025 arată un regres alarmant al competențelor elevilor români!

Daniel David nu a ezitat să fie dur. Fostul ministru al Educației a reacționat aspru la rezultatele PISA 2025, constatarea fiind una simplă: elevii români au regresat semnificativ față de 2022.

Scăderea vizibilă în matematică, lectură și științe confirmă, pentru David, persistența analfabetismului funcțional. Nu e vorba doar de note proaste, ci de incapacitatea sistemului de a folosi competențele de bază în viața reală. Un risc real pentru securitatea națională, spune el, care cere o reformă structurală, nu doar bani injectați într-un sistem neadaptat.

Într-o declarație publicată marți pe blogul său, David a subliniat că scorurile din 2025 sunt inferioare celor din 2022, validând Diagnosticul Ministerial QX. Acesta a identificat analfabetismul funcțional ca pe o amenințare strategică, motiv pentru care a fost inclus în Strategia Națională de Apărare a Țării. Termenul se referă la imposibilitatea de a aplica abilitățile elementare necesare integrării sociale. Criticând practicile actuale, David menționează că burselor de merit acordate elevilor cu media 5 li se distorsionează valoarea, afectând eficiența cheltuielilor publice.

Datele specifice din raportul PISA 2025 arată o situație îngrijorătoare. În matematică, România a obținut 419 puncte, sub media OECD.

În 2022, scorul era de 428 de puncte (media OECD: 480). Regresul este evident. Mai grav, 52% dintre elevi nu ating nivelul de bază (nivelul 2), plasându-se în categoria analfabetismului funcțional, față de o medie OECD de 35%.

Doar 4% au atins performanțe ridicate (nivelurile 5-6), contra a 8% la media OECD.

Situația este similară în lectura. Scorul din 2025 este de 413 puncte, sub media OECD, în timp ce în 2022 fusese 428 (media OECD: 482).

Reformă structurală sau doar intervenții cosmetice?

Aici, 48% dintre elevi nu au atins nivelul minim de competență, comparativ cu 31% la nivel european. Procentul celor cu performanțe superioare este extrem de scăzut: 1%, față de 6% în media OECD.

În științe, România a obținut 425 de puncte în 2025, față de 428 în 2022 (media OECD: 491). Procentul elevilor care nu ating nivelul de bază este de 46%, mult peste media OECD de 26%. Performanțele de top sunt reprezentate de doar 2% dintre elevi, contra unei medii de 7% la nivel internațional.

Deși cifrele sunt alarmante, David nu pune în discuție capacitatea intrinsecă a elevilor români de a învăța. Din perspectiva psihologiei, tinerii din România au niveluri de inteligență și creativitate comparabile cu cei din alte state membre. Ca fost ministru, este convins că cadrele didactice sunt suficient pregătite. Problema, afirmă el, rezidă în lipsa schimbărilor paradigmatice propuse prin Programul Ministerial de Reforme QX. Fără aceste transformări fundamentale, recuperarea decalajelor rămâne un obiectiv iluzoriu.

Implementarea reformelor a început în anul școlar 2025-2026, din septembrie.

Modelul „Școlilor QX” și paradigma PISA oferă o cale viabilă pentru preșcolarizare și educație primară, deschizând ușa către o alocare responsabilă a resurselor, cum ar fi creșterea finanțării corelate cu angajamentele legale sau publice.

Un aspect suplimentar analizat de fostul ministru este reducerea numărului de elevi pe bancă. Deși generalizarea claselor mici (chiar și cu 1-7 copii până la clasa a VIII-a) poate avea un impact pozitiv, David subliniază că acesta nu este factorul determinant al performanței educaționale.

Calitatea instruirii rămâne prioritatea absolută, nu simpla diluare a efectivelor. Sistemul necesită o „însănătoșire” structurală, nu doar intervenții cosmetice, pentru a ieși din zona de analfabetism funcțional și a atinge standardele europene.