Evaluarea Națională: aproape jumătate din elevi nu stăpânesc matematica și limba română

Care sunt cauzele performanțelor scăzute la PISA?

Rezultatele recente ale testelor internaționale indică o situație îngrijorătoare în sistemul nostru educațional, conform afirmațiilor făcute de Mihai Dimian, care ocupă funcția de ministru interimar al Educației. Oficialul a subliniat, într-un interviu acordat postului Radio Iași, că datele disponibile sugerează faptul că aproximativ jumătate dintre elevii din România nu stăpânesc suficient de bine disciplinele cheie, respectiv matematica și limba română.

Dimian a insistat asupra necesității unei intervenții profunde, nu doar la nivelul conținuturilor predate, ci și asupra modului în care aceste abilități sunt transferate în viața cotidiană sau în domeniul profesiilor care vor domina piața muncii în următorii cinci până la zece ani.

Argumentul central al ministrului este că procesul de învățământ actual nu pregătește tinerii pentru prezent, ci pentru un viitor apropiat, moment în care aceștia vor intra pe piața muncii.

În detalierea cauzelor care stau la baza acestor performanțe scăzute, în special în cadrul testelor PISA, Dimian a menționat că analiza datelor relevă multiple factori. Există o percepție greșită că rezultatul de 50% este o noutate, însă o comparație cu Evaluarea Națională din 2024 clarifică tabloul. Testul PISA s-a desfășurat în 2025, având ca subiecți, în mare parte, elevi care se aflau în clasa a VIII-a în anul 2024. La momentul acelei Evaluări Naționale, s-a constatat că 30% dintre elevi au obținut note sub cinci la matematică.

La acest procent se adaugă încă aproximativ 20% care fie nu s-au prezentat la examen, fie nu au finalizat clasa a VIII-a, dintre care o parte a fost regăsită ulterior în clasa a IX-a și a fost inclusă în probele de testare.

Această suprapunere explică similaritatea rezultatelor, deși cele două instrumente de evaluare măsoară aspecte distincte.

Este crucial de reținut că, înainte de a putea aplica cunoștințele, ele trebuie mai întâi asimilate corect. Astfel, dacă vorbim despre matematică, aproximativ jumătate dintre elevi nu o stăpânesc, iar o situație similară se observă și la limba și literatura română.

Mihai Dimian a precizat că există și o altă categorie, mai redusă numeric, a elevilor care, deși înțeleg conceptele de bază, întâmpină dificultăți în aplicarea lor practică. Prin urmare, este necesară o dublă intervenție: una asupra consolidării cunoștințelor generale și a competențelor dezvoltate, și alta asupra capacității de transfer în contexte reale. Ministrul a subliniat importanța discutării acestui aspect la fiecare nivel de învățământ. Provocarea majoră identificată este că mulți elevi pur și simplu nu știu materia.

Necesită programa școlară o adaptare mai riguroasă?

Acest deficit provine din diverse surse: unii nu participă activ la procesul educativ din cauza absențelor frecvente, alții lipsesc de motivație, iar alții, deși dornici să învețe, se confruntă cu dificultăți specifice zonelor cu acoperire inadecvată a cadrelor didactice.

Toate aceste elemente converg spre o pregătire insuficientă, care duce ulterior la probleme în aplicarea noțiunilor în viața reală.

În ceea ce privește programa școlară, aceasta necesită o adaptare mai riguroasă. Revizia curriculară se poate efectua în limita a 15% din conținut, permițând includerea unor exerciții practice, orientate spre viitor și ancorate în realitate.

Digitalizarea procesului de învățământ este, de asemenea, o prioritate, implicând elevii în zone de testare digitală. Dimian a atras atenția și asupra standardelor de exigentă impuse de profesori.

Este paradoxal ca elevii care au o medie de cinci la clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a la matematică să obțină note de doi sau trei la Evaluarea Națională la aceeași disciplină.

Creșterea exigenței este esențială pentru a motiva elevii să învețe mai profund, colaborând strâns cu familiile lor în acest demers.

Un alt argument puternic vine din comparația cu standardele internaționale. Conform raportului OECD, perioada de învățământ de nouă ani, în care elevul acumulează cunoștințe și este testat la final, totalizează în România 6.000 de ore.

Media pentru țările membre ale OECD este de 7.600 de ore. Diferența de 1.600 de ore reprezintă o pregătire suplimentară pe care o au colegii din țările europene, dar care lipsește la noi. Deși nu propune extinderea programului școlar, ministrul sugerează ca, în anul curent și în cel viitor, să ne concentrăm pe modelul „Școala Altfel”.

Scopul nu este adăugarea de conținut teoretic la disciplinele existente, ci reformularea și prezentarea acelui conținut sub o formă aplicativă, rezolvând probleme reale din viața de zi cu zi.