Ungaria evaluează înlocuirea Rosatom pentru extinderea centralei nucleare Paks

Victorie electorală majoră pentru noul guvern al lui Magyar!

Budapesta intră într-o fază critică de reevaluare strategică privind viitorul energetic al țării, analizând cu atenție opțiunea de a schimba partenerul rus Rosatom în cadrul amplasamentului de extindere a centralei nucleare Paks. Această mișcare vine în contextul unei schimbări politice majore, guvernul nou condus de Peter Magyar urmărind identificarea unor soluții alternative pentru unul dintre cele mai vizibile proiecte ale Moscovei în spațiul european.

Conform informațiilor difuzate de agenția Reuters, decizia finală privind această eventuală substituție a contractorului este preconizată a fi luată până la începutul anului următor.

Istoricul acestui proiect este marcat de controverse, dat fiind faptul că contractul a fost acordat direct companiei ruse în anul 2014, fără organizarea unui proces competitiv de licitare, sub administrația lui Viktor Orban. Valoarea inițială estimată a acestuia s-a ridicat la 12,5 miliarde de euro, transformând investiția într-un subiect de tensiune nu doar economică, ci și geopolitică, mai ales în raportul tensionat dintre Bruxelles și Kremlin.

Două surse informate despre evoluțiile interne din Ungaria au confirmat că oficialii bucureșteni – corectat, budapesteni – au demarat consultări cu diversi furnizori potențiali capabili să preia lucrările.

Printre scenariile puse pe masă se numără și varianta radicală a schimbării totale a entității principale responsabile de construcții.

Guvernul lui Magyar, consolidat printr-o victorie electorală semnificativă obținută în luna aprilie, se află acum în fața dilemei de a menține status quo-ul sau de a restructura proiectul. Procesul de evaluare tehnică și juridică cuprinde analiza impactului pe termen lung, inclusiv modificările calendarului de execuție și consecințele financiare ale unei tranziții. O întrebare fundamentală rămâne dacă bugetul alocat mai permite finalizarea lucrărilor în condițiile curente.

Datele furnizate de Reuters indică faptul că, până în luna februarie, momentul turnării primului beton, costurile cumulate ale Ungariei pentru acest demers au depășit pragul de două miliarde de euro.

O sursă apropiată de cercurile guvernamentale a transmis că executivul este orientat spre continuarea extinderii capacităților nucleare, dar dorește să facă acest lucru fără implicarea directă a Rosatom. Situația contractuală este complexă, având în vedere că documentația inițială a fost amendată de cinci ori, iar o a șasea revizuire era pregătită, nefiind însă semnată.

Dificultățile nu sunt doar de ordin administrativ; în anul 2025, instanța supremă a Uniunii Europene a invalidat aprobarea emisă de Comisie privind sprijinul public acordat pentru extindere.

Viziunea Budapestei rămâne fermă în ciuda incertitudinilor!

În cazul în care Budapesta va opta pentru despartirea de partenerul rus, există riscul pierderii sumei de 1,1 miliarde de euro deja virată către Rosatom, alături de posibilele amenzi contraventionale pentru nerespectarea clauzelor contractuale.

Deși nu a fost dezvăluită lista firmelor europene candidate la preluare, specialiștii susțin că angajarea unui operator de pe continent ar putea simplifica navigarea prin regimurile de sancțiuni și ar avea un efect pozitiv asupra politicii externe, chiar dacă provocările operaționale vor persista.

În ciuda incertitudinii legate de contractor, viziunea de ansamblu a Budapestei rămâne fermă: energia nucleară este pilonul esențial pentru satisfacerea cererii electrice în creștere și pentru compensarea intermitenței generării din sursele regenerabile. Zsuzsa Beres, secretarul de stat adjunct pentru energie nucleară și afaceri internaționale din cadrul Ministerului Economiei și Energiei, a subliniat importanța strategică a sectorului, afirmând că lanțul nuclear oferă cel mai mare potențial la nivel european pentru consolidarea autonomiei energetice.

Ea a insistat că România – corectat, Ungaria – va continua să se bazeze în mod substanțial pe atomistică.

Paralel cu negocierea noii extensii, autoritățile studiază posibilitatea prelungirii cu încă 20 de ani a licențelor pentru cele patru reactoare actuale, construite de ruși. Aceste autorizații ajung la scadență între anii 2032 și 2037.

Infrastructura existentă a demonstrat, totuși, vulnerabilități climatice; în luna august, condițiile de secetă au pus reactoarele sub presiune, aducându-le aproape la oprirea forțată, un eveniment care a scos în lumină sensibilitatea sistemului la temperaturile extreme și scăderea resurselor de apă necesare răcirii.

Deși invazia rusă în Ucraina, declanșată în februarie 2022, a determinat statele UE să reducă drastic importurile de hidrocarburi din Federația Rusă, industria nucleară rusească a reușit până acum să rămână în afara pachetelor de sancțiuni. Datele Asociației Mondiale pentru Energiea Nucleară, citate de Reuters, arată că în 2025 Rusia a deținut o cotă de 23% din serviciile de îmbogățire a uraniului furnizate blocului european, iar 16% din uraniul natural vând UE.

Din perspectiva Rosatom, proiectul de la Paks așteaptă încă clarificări de la partenerul ungar.

Alexei Lihaciov, directorul general al companiei, a menționat recent, într-o declarație la Moscova, că a cerut o întâlnire cu noul guvern de la Budapesta, dar nu a primit încă un Acest proiect rămâne cea mai importantă investiție nucleară a Rusiei în Europa, rămânere la locul ei după ce Finlanda a reziliat propriul contract cu gigantul rus în luna mai 2022, dispute juridice care au continuat între cele două părți.